Studiu: Schimbarea algoritmilor social media nu schimbă și convingerile politice ale utilizatorilor

Cercetătorii au modificat algoritmii social media pentru zeci de mii de utilizatori implicați într-un studiu, pentru a vedea dacă acest lucru a avut un impact asupra opiniilor lor politice în timpul alegerilor din 2020 din SUA.

Modificările aduse algoritmilor social media de pe Facebook și Instagram nu au alterat semnificativ opiniile politice ale utilizatorilor, dar au modelat ceea ce aceștia văd pe fluxurile lor, potrivit unei noi cercetări aprofundate privind impactul platformelor asupra polarizării politice, citată de Euronews.

Primele rezultate obținute de o echipă multiuniversitară care a lucrat în tandem cu cercetătorii Meta au oferit o perspectivă a impactului algoritmilor de social media asupra a ceea ce văd utilizatorii.

Condus în colaborare de Talia Stroud de la Universitatea Texas din Austin și de Joshua Tucker de la Universitatea din New York, studiul a constatat că modificarea algoritmilor, care ajută la clasificarea știrilor și a elementelor de căutare pe rețelele sociale, a influențat ceea ce oamenii au văzut în fluxurile lor.

Dar asta nu le-a schimbat neapărat convingerile politice.

Cercetătorii nu pot explica fenomenul

„Acum știm cât de influent este algoritmul în modelarea experiențelor oamenilor pe platformă, dar știm, de asemenea, că modificarea algoritmului chiar și pentru câteva luni nu este posibil să schimbe atitudinile politice ale oamenilor”, au declarat Stroud și Tucker într-o declarație comună.

„Ceea ce nu știm este de ce. Ar putea fi din cauză că perioada de timp pentru care au fost schimbați algoritmii nu a fost suficient de lungă, sau aceste platforme există deja de zeci de ani, sau că, deși Facebook și Instagram sunt surse influente de informații, nu sunt singurele surse ale oamenilor”, au mai spus ei.

Noua cercetare, care face parte din Studiul 2020 privind alegerile pe Facebook și Instagram (FIES), a fost publicată joi într-o serie de patru articole în Science și Nature.

În ciuda implicării Meta, cercetătorii universitari au declarat că au avut ultimul cuvânt în ceea ce privește deciziile de redactare și de cercetare. Cercetătorii au experimentat trei modificări ale modului în care utilizatorii Facebook și Instagram au vizualizat conținutul în timpul alegerilor prezidențiale din 2020 din SUA.

Experimentele cu zeci de mii de utilizatori consimțitori din SUA au inclus oprirea re-share-urilor, schimbarea feed-ului de la un feed algoritmic la un feed cronologic și reducerea expunerii la conținut asemănător.

Cercetătorii au constatat că eliminarea conținutului re-share, de exemplu, a scăzut cantitatea de știri politice, precum și numărul total de clickuri și reacții. De asemenea, a scăzut și numărul de clickuri pentru știri partizane, au spus ei.

Între timp, trecerea la fluxuri cronologice inverse în locul conținutului ales pe baza unui algoritm a „scăzut semnificativ” timpul petrecut de utilizatori pe platformă.

În cel de-al treilea experiment, cercetătorii au redus cu o treime posturile cu conținut asemănător a mii de utilizatori pe platformă care au dorit să se implice în studiu, despre care au spus că a crescut expunerea la alte surse, dar nu a schimbat ideologiile utilizatorilor.

„Aceste rezultate estimate cu precizie sugerează că, deși expunerea la conținut din surse asemănătoare pe rețelele de socializare este comună, reducerea prevalenței sale în timpul alegerilor prezidențiale din 2020 din SUA nu a redus în mod corespunzător polarizarea convingerilor sau atitudinilor”, au declarat cercetătorii în lucrarea publicată în Nature.

Într-unul dintre articolele publicate în Science, cercetătorii au analizat date de la 208 milioane de utilizatori americani de Facebook cu privire la consumul de știri pe platforma de socializare în timpul alegerilor.

Aceștia au constatat o segregare ideologică mare între publicul de dreapta și cel de stânga din SUA, „cu un colț substanțial al ecosistemului de știri consumat exclusiv de conservatori”.

„Cele mai multe dezinformări, așa cum au fost identificate de Meta’s Third-Party Fact-Checking Program, există în acest colț omogen conservator”, au declarat autorii studiului.

Evitarea responsabilității

Rețelele de socializare au fost criticate de mult timp pentru că alimentează polarizarea ideologică, dar Facebook a contestat rolul său în această situație.

Într-o declarație de joi, președintele pentru afaceri globale al Meta, Nick Clegg, a scris că aceste noi studii se adaugă „la un număr tot mai mare de cercetări care arată că există puține dovezi că caracteristicile cheie ale platformelor Meta provoacă singure polarizarea „afectivă” dăunătoare sau că au efecte semnificative asupra atitudinilor, credințelor sau comportamentelor politice cheie”.

Free Press, o organizație non-profit din SUA care militează pentru reforma mass-mediei, a declarat că Meta a denaturat studiile, adăugând că acestea au fost limitate și au avut loc într-o „perioadă de timp restrânsă”.

„Directorii Meta profită de cercetări limitate ca dovadă că nu ar trebui să împartă vina pentru creșterea polarizării politice și a violenței”, a declarat Nora Benavidez, consilier principal al Free Press și director pentru justiție digitală și drepturi civile.

„Această întorsătură calculată a acestor sondaje este pur și simplu parte a unei retrageri continue din răspunderea pentru flagelul dezinformării politice care s-a răspândit online și a subminat alegerile libere, corecte și sigure din întreaga lume.”