Studiu publicat de Comisia Europeană: „Conturile de social media direct legate de Rusia care nu sunt blocate în UE au cel puțin 165 milioane de abonați pe marile platforme / Abonații la conturile pro-Kremlin s-au triplat pe Telegram și dublat pe Tiktok în 2022”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Direcția Generală pentru rețele de comunicații, conținut și tehnologie (DG Connect) a Comisiei Europene a publicat miercuri, 30 august un studiu independent despre evoluția conturilor pro-ruse pe marile platforme social media, în decurs de 1 an (începând din decembrie 2021), cu scopul de a evalua eficiența măsurilor luate de platformele online împotriva dezinformării rusești pe baza principiilor din Legea privind serviciile digitale – Digital Services Act (DSA) care este în vigoare. Platformele au luat puține măsuri până acum, reiese din studiu.

În conformitate cu DSA, platformele online foarte mari și motoarele de căutare vor fi obligate să evalueze și să atenueze riscurile sistemice la adresa discursului civic, cum ar fi eforturile de dezinformare străine, începând cu sfârșitul lunii august 2023 pentru primul lot de servicii desemnate de Comisia Europeană.

Studiul include concluzii generale legate de conturile pro-Kremlin, audiența și impactul acestora și exemple de astfel de conturi și campanii derulate în 2022.

Așa cum se explică în studiu, au fost analizate peste 2200 de conturi și 7 milioane de postări între Decembrie 2021 și Decembrie 2022 în 11 limbi oficiale europene: germană, română, maghiară, slovacă, cehă, franceză, poloneză, engleză, spaniolă, bulgară, bulgară, suedeză, portugheză și italiană. În plus, au fost incluse conturi aparținând RT, Sputnik și ambasadelor rusești care operează în limbile greacă, lituaniană, macedoneană, letonă și norvegiană.

Studiul integral poate fi consultat aici.

Principalele concluzii ale studiului:

• „La mai mult de un an de la începerea războiului, operațiunile Kremlinului pe platformele online continuă să provoace riscuri grave pentru siguranța publică, drepturile fundamentale și discursul civic. Conturile susținute de Kremlin continuă să propage dezinformări cu privire la război și la conținutul concepute pentru a dezumaniza sau a incita la ură împotriva ucrainenilor, femeilor sau a comunităților LGBTIG. Aceste campanii de dezinformare încearcă, de asemenea, să interfereze cu capacitatea cetățenilor din UE de a vorbi liber și de a primi informații verificabile despre război.
• Amploarea acestor riscuri este semnificativă: Conturile deschise susținute de Kremlin care nu sunt blocate în interiorul UE au un număr total de cel puțin 165 de milioane de abonați în întreaga Europă pe marile platforme social media. În mai puțin de un an, conținutul lor a fost vizualizat de cel puțin 16 miliarde de ori.
• Pe lângă conturile de social media aflate sub controlul direct al Kremlinului, un ecosistem în creștere de conturi aliniate la Kremlin propagă același tip de conținut pe UE. Raza de acțiune a acestor rețele pro-Kremlin este mai mult decât dublă de când a început războiul.
• În cifre absolute, conturile pro-Kremlin continuă să atingă cele mai mari audiențe pe platformele Meta. Cu toate acestea, audiențele lor au crescut doar marginal pe Facebook și Instagram în comparație cu alte platforme.
• Numărul de abonați ai organizațiilor pro-Kremlin de la începutul războiului, mai mult decât triplu pe Telegram, mai mult decât dublu  pe TikTok și a crescut cu aproape 90 la sută pe YouTube.
• Ca răspuns la aceste riscuri în creștere, platformele au introdus foarte puține schimbări la nivel de termeni și condiții. Excepțiile au fost politicile restrictive care au vizat conturile mass-media de stat rusești și unele politici de conținut restrânse privind negarea războiului, a crimelor de război sau publicarea de informații personale despre prizonierii de război. Politicile existente deja care se refereau la incitarea la violență și la discursul instigator la ură au fost aplicate în mod inconsecvent în funcție de platforme, limbi și perioade de timp.
• Domeniul de aplicare restrâns al politicilor de atenuare relevante a permis conturilor pro-Kremlin să să le ocolească cu succes. Operațiunile de informare ale Kremlinului continuă să inducă în eroare audiențe vaste, să răspândească ura și să incite la violență. Acestea au utilizat o gamă de comportamente menite să amplifice în mod artificial raza de acțiune și popularitatea percepută a narațiunilor Kremlinului, precum și pentru a reduce la tăcere vocile pro-ucrainene.
• Strategia de dezinformare a Kremlinului a fost adaptată la întregul ecosistem online de platforme online. Cu toate acestea, politicile fiecărei platforme au ținut cont doar de propriul produs, ignorând manipularea între platforme.”

Experții independenți care au întocmit acest raport „au analizat riscurile sistemice cauzate de dezinformarea pro-Kremlin pe șase platforme online: Facebook, Instagram, Twitter, Twitter, YouTube, TikTok și Telegram în 2022. Cu excepția Telegram, toate acestea au fost desemnate între timp drept platforme online foarte mari, care trebuie să respecte DSA.”

Unul dintre riscurile majore analizate se referă la efectul negativ al propagandei pe social media asupra proceselor electorale, discursul civic și securitatea publică.

„Campania de dezinformare a Kremlinului care însoțește războiul ilegal din Ucraina constituie un risc pentru securitatea publică în sine. Agenții Kremlinului au poziționat în mod repetat și explicit dezinformarea drept o armă din arsenalul Kremlinului, alături de alte arme hibride, precum și convenționale, capacități militare”. Studiul aduce ca exemple concrete, pe langa conturile cu legături explicite la Kremlin, alt tip de conturi, precum „clonarea” unor publicații media.

Captură studiu Comisia Europeană

„Cu cât publicul este expus mai mult la dezinformare intenționată, cu atât mai mult se normalizează narațiunile pe care aceasta le vehiculează. Majoritatea oamenilor sunt condiționați, ca consumatori de informații, să echivaleze frecvența expunerii cu probabilitatea veridicității. Chiar dacă publicul nu cred niciodată pe deplin în falsurile la care sunt expuși, dezinformarea are succes dacă tot ceea ce face este să pună la îndoială faptele”, se mai arată în studiu.

Mai jos: un set de exemple de dezinformare în diferite limbi și pe teme diferite:

În conformitate cu DSA, platformele online foarte mari și motoarele de căutare vor fi obligate să evalueze și să atenueze riscurile sistemice la adresa discursului civic, cum ar fi eforturile de dezinformare străine, începând cu sfârșitul lunii august 2023 pentru primul lot de servicii desemnate de Comisia Europeană. Acestea vor fi obligate să pună la dispoziția publicului o versiune publică a unui raport care să prezinte rezultatele unei astfel de evaluări a riscurilor în termen de cel mult 15 luni de la data aplicării DSA, dar sunt încurajate să facă acest lucru mai devreme.

Potrivit studiului, „dovezile sugerează că eforturile depuse de companiile de tehnologie examinate pentru a limita activitățile maligne ale Kremlinului pe platformele lor au fost insuficiente în perioada analizată, deși accesul limitat la date impune anumite rezerve cu privire la această evaluare. În timp ce majoritatea platformelor au introdus restricții asupra instituțiilor media controlate de statul rus, nicio companie nu a introdus politici împotriva tuturor conturilor operate de Federația Rusă. În plus, investigațiile cu titlu de experiment în limbile din Europa Centrală și de Est sugerează că platformele au moderat doar o mică parte din conținutul violent legat de război, chiar și atunci când acesta le-a fost raportat prin intermediul propriilor canale de notificare și acțiune. În cele din urmă, eforturile depuse de companii precum Meta și Twitter pentru a limita amplificarea algoritmică a dezinformării sponsorizate de Kremlin au fost doar parțial eficiente, având în vedere că s-au limitat la seturi de conturi administrate manual; acestea nu au redus semnificativ amplificarea bazată pe inteligența artificială la nivel sistemic”.

––

Material publicat în cadrul proiectului „Cine și cum: combaterea dezinformării care îndepărtează cetățenii de proiectul european”, susținut de Agenția Executivă pentru Educație și Cultură (EACEA) cu atribuții delegate de Comisia Europeană.

Detalii despre proiect, AICI.

–-

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt însă ale autorilor și nu le reflectă în mod necesar pe cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.