STUDIU Oamenii de știință din Spania au descoperit codul genetic al „meduzei nemuritoare”. Cum reușește creatura marină să inverseze procesul de îmbătrânire

Oamenii de știință din Spania au deblocat codul genetic al „meduzei nemuritoare” – o creatură capabilă să revină în mod repetat la o stare juvenilă – în speranța de a descoperi secretul longevității lor unice și de a găsi noi indicii privind îmbătrânirea umană, relatează Reuters, citată de CNN.

În studiul lor, publicat luni în Proceedings of the National Academy of Sciences, Maria Pascual-Torner, Victor Quesada și colegii de la Universitatea din Oviedo au cartografiat secvența genetică a Turritopsis dohrnii, singura specie cunoscută de meduză capabilă să revină în mod repetat la stadiul de larvă după reproducerea sexuală.

La fel ca alte tipuri de meduze, T. dohrnii parcurge un ciclu de viață în două părți, trăind pe fundul mării în timpul unei faze asexuate, în care rolul său principal este de a rămâne în viață în perioadele de penurie de hrană. Atunci când condițiile sunt favorabile, meduzele se reproduc pe cale sexuală.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Deși multe tipuri de meduze au o anumită capacitate de a inversa îmbătrânirea și de a reveni la stadiul de larvă, majoritatea pierd această capacitate odată ce ajung la maturitatea sexuală, au scris autorii. Nu și în cazul T. dohrnii.

„Știm despre această specie că este capabilă să facă o mică șmecherie evolutivă de poate 15-20 de ani”, a declarat Monty Graham, expert în meduze și director al Institutului de Oceanografie din Florida, care nu a fost implicat în cercetare.

Această „șmecherie” i-a adus speciei porecla de „meduză nemuritoare”, un termen pe care Graham recunoaște că este un pic hiperbolic.

Studiul a avut ca scop înțelegerea a ceea ce a făcut această meduză diferită, comparând secvența genetică a T. dohrnii cu cea a Turritopsis rubra, o verișoară apropiată genetic care nu are capacitatea de a întineri după reproducerea sexuală.

Ceea ce au descoperit este că T. dohrnii are variații în genomul său care ar putea să o facă mai bună la copierea și repararea ADN-ului. De asemenea, se pare că este mai bună la menținerea capetelor cromozomilor numite telomeri. La oameni și la alte specii, s-a demonstrat că lungimea telomerilor se scurtează odată cu vârsta.

Graham a declarat că cercetarea nu are o valoare comercială imediată.

„Nu o putem privi ca și cum, hei, vom recolta aceste meduze și le vom transforma într-o cremă pentru piele”, a spus el.

Are mai mult de-a face cu înțelegerea proceselor și a funcționalității proteinelor care ajută aceste meduze să păcălească moartea.

„Este una dintre acele lucrări care cred că va deschide o ușă către o nouă linie de studiu care merită să fie urmărită”, a mai afirmat Graham.