STUDIU | Fără precedent în ultimii 3,6 milioane de ani: Schimbările climatice modifică rotația Pământului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Oamenii de știință avertizează că schimbările climatice nu afectează doar temperaturile, nivelul mărilor sau frecvența fenomenelor extreme, ci influențează inclusiv modul în care se rotește planeta.

Potrivit unui nou studiu, ritmul actual în care rotația Pământului încetinește este fără precedent în ultimii 3,6 milioane de ani, relatează BBC Science Focus.

Deși efectul este aproape imperceptibil pentru oameni, fiecare zi devine treptat puțin mai lungă.

Diferența este măsurată în fracțiuni de milisecundă, însă procesele care o provoacă implică deplasări uriașe de masă la nivel planetar.

Cum influențează topirea gheții rotația planetei

Cercetătorii explică faptul că topirea accelerată a calotelor glaciare și a ghețarilor mută cantități enorme de apă din regiunile polare către oceane.

Odată ajunsă în mări, această apă se redistribuie spre zonele ecuatoriale, modificând distribuția masei pe glob.

Fenomenul poate fi comparat cu un patinator care își întinde brațele în timpul unei piruete: pe măsură ce masa se deplasează mai departe de axa de rotație, viteza de rotație scade.

În cazul Pământului, acest lucru înseamnă că planeta are nevoie de puțin mai mult timp pentru a finaliza o rotație completă.

Pentru a înțelege dacă un fenomen similar s-a mai produs în trecut, o echipă de la Universitatea din Viena și ETH Zurich a analizat date geologice care acoperă ultimii 3,6 milioane de ani.

Studiul s-a bazat pe fosilele unor microorganisme marine numite foraminifere bentonice, ale căror cochilii păstrează informații despre nivelul mărilor din trecut.

Folosind aceste date și un algoritm de inteligență artificială dezvoltat special pentru analiza unor informații foarte vechi, cercetătorii au reconstruit modul în care s-a modificat rotația Pământului de-a lungul timpului.

Concluzia lor este că situația actuală nu are precedent în întreaga perioadă analizată.

O schimbare mică, dar cu efecte uriașe

În prezent, durata unei zile crește cu aproximativ 1,33 milisecunde pe secol din cauza efectelor climatice.

Deși pare o modificare neînsemnată, ea reflectă o redistribuire colosală a masei planetei.

Potrivit profesorului Benedikt Soja, de la ETH Zurich, pentru a produce o asemenea modificare este nevoie ca aproximativ 1.000 de gigatone de masă să fie transferate din regiunile polare către oceane.

Pentru a ilustra amploarea fenomenului, cercetătorul compară această cantitate cu un cub de gheață înalt de aproximativ 10 kilometri, amplasat peste orașul New York – mai înalt decât vârful Everest.

Autorul principal al studiului, Mostafa Kiani Shahvandi, afirmă că energia asociată acestei schimbări este comparabilă cu cea eliberată de un cutremur cu magnitudinea 9.

Nu este vorba despre efecte seismice directe, ci despre amploarea forțelor implicate la scară planetară.

Analiza geologică a identificat un singur episod în care ritmul modificării rotației s-a apropiat de cel observat astăzi.

Acesta a avut loc în urmă cu aproximativ două milioane de ani, când o combinație de factori naturali a provocat o topire masivă a gheții polare.

Cercetătorii descriu acel episod drept o „furtună perfectă”, rezultată din fragilizarea calotelor glaciare și o creștere naturală a concentrației de dioxid de carbon din atmosferă.

Diferența majoră este că acel proces s-a desfășurat natural, în timp ce schimbările actuale sunt asociate activității umane și au loc într-un interval de timp mult mai scurt.

Schimbările climatice ar putea depăși influența Lunii

În mod normal, rotația Pământului este influențată în principal de atracția gravitațională exercitată de Lună.

Totuși, autorii studiului estimează că, dacă emisiile de gaze cu efect de seră vor continua la niveluri ridicate, schimbările climatice ar putea deveni până la sfârșitul secolului principalul factor care determină modificarea duratei zilei.

Deși efectul nu va fi resimțit în viața de zi cu zi, el are importanță pentru sistemele care necesită măsurători extrem de precise ale timpului.

Sincronizarea sateliților GPS, navigația spațială și alte infrastructuri tehnologice moderne depind de calcularea exactă a rotației Pământului.

Chiar și variații de ordinul milisecundelor trebuie luate în considerare pentru a menține precizia acestor sisteme.

Autorii studiului susțin că rezultatele evidențiază amploarea influenței umane asupra sistemului climatic global.

Pe lângă efectele deja cunoscute (creșterea nivelului mărilor, fenomene meteo extreme și pierderea gheții polare), activitatea umană modifică acum inclusiv parametri fundamentali ai planetei.

Cercetătorii intenționează să analizeze în continuare și alte procese care ar putea afecta rotația Pământului, inclusiv exploatarea apelor subterane și modificările ciclului global al apei.

Primele estimări arată că aceste efecte sunt mai reduse decât cele provocate de topirea ghețarilor, însă contribuie la aceeași tendință de transformare a planetei la scară globală.