Stocurile de uraniu ale Iranului ar fi intacte, potrivit presei britanice care citează o anchetă a serviciilor de informații europene

Stocurile de uraniu puternic îmbogățit ale Iranului ar fi în mare parte intacte după loviturile SUA asupra principalelor situri nucleare ale țării, a relatat joi Financial Times, citând oficiali europeni, transmite Euronews.

FT, citând două persoane informate cu privire la evaluările preliminare ale serviciilor de informații, a declarat că capitalele europene cred că stocul iranian de 408 kilograme de uraniu îmbogățit aproape de nivelul de producere a unei bombe atomice nu se află în Fordow și este posibil să fi fost mutat înainte de loviturile SUA de duminică.

Afirmațiile potrivit cărora uraniul ar fi fost mutat din oricare dintre siturile nucleare ale Iranului au fost respinse joi de secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt.

„Am urmărit îndeaproape și nu a existat niciun indiciu pentru Statele Unite că uraniul îmbogățit a fost mutat”, a declarat aceasta.

Este puțin probabil ca evaluarea inițială a serviciilor de informații europene să fie bine primită de președintele american Donald Trump, care este în prezent implicat într-o luptă cu propriile agenții de spionaj cu privire la impactul loviturilor americane asupra a trei situri nucleare iraniene.

Joi, directorul CIA, John Ratcliffe, a declarat că loviturile au provocat „daune grave” instalațiilor nucleare iraniene, după ce un raport divulgat a minimalizat amploarea operațiunii.

Potrivit lui Ratcliffe, au fost distruse situri-cheie, care vor trebui reconstruite pe parcursul „mai multor ani”.

El nu a susținut însă afirmațiile lui Trump potrivit cărora operațiunea asupra programului nuclear iranian a fost un „succes militar spectaculos” care a „distrus” instalațiile.

Afirmațiile lui Trump au fost susținute de Comisia israeliană pentru energie atomică (IAEC), care a declarat miercuri că loviturile americane și israeliene au făcut „inoperabil” situl subteran de îmbogățire Fordow.

Într-un document, IAEC a afirmat că loviturile „devastatoare” „au distrus infrastructura critică a sitului”.

Noua evaluare a serviciilor de informații americane vine la o zi după ce un prim raport al Agenției de Informații a Apărării (DIA) a minimalizat amploarea distrugerii și a concluzionat că componentele-cheie ale programului nuclear iranian ar putea fi repornite în câteva luni.

Vorbind miercuri la summitul NATO de la Haga, Trump a respins această evaluare, insistând că spionii țării sale nu au avut o imagine completă și și-a apărat propria concluzie că bombele și rachetele americane au dat o lovitură zdrobitoare.

„Acesta a fost un atac devastator”, a declarat Trump, în timp ce administrația sa se străduia să susțină afirmațiile pe care le-a făcut la doar câteva ore după atac.

Impactul loviturilor americane a fost, de asemenea, minimalizat de liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei.

În primele sale remarci publice de când Iranul și Israelul au convenit asupra unei încetări a focului care a pus capăt conflictului de 12 zile, Khamenei a declarat că evaluarea lui Trump a fost „exagerată”.

„Nu au putut realiza nimic semnificativ”, a declarat Khamenei într-un mesaj video difuzat de televiziunea de stat.

Operațiunea militară americană

SUA au lansat duminică atacuri asupra a trei dintre instalațiile nucleare iraniene: Fordow, Natanz și Isfahan.

La Fordow, care este îngropată adânc sub un munte la nord de orașul Qom, bombardierele stealth americane au lansat mai multe bombe de 14.000 de kilograme care au distrus buncărele, prăbușind intrarea și avariind infrastructura.

Dar instalația în sine nu a fost distrusă, au constatat serviciile secrete americane.

Programul nuclear în desfășurare al Iranului a fost în centrul recentului conflict cu Israelul, pe care oficialii israelieni îl consideră o amenințare existențială la adresa țării lor.

Iranul a făcut anterior obiectul unui acord nuclear internațional cunoscut sub numele de Planul comun și cuprinzător de acțiune (JCPOA), prin care țara a beneficiat de reducerea sancțiunilor în schimbul unor limite stricte privind activitățile sale nucleare.

În timpul primului său mandat, președintele Donald Trump a retras SUA din pact în 2018, catalogându-l drept „cel mai prost acord negociat vreodată” și aplicând noi sancțiuni Iranului.

De atunci, ceilalți semnatari ai acordului s-au străduit să mențină Iranul în conformitate, dar Teheranul consideră acordul nul și a continuat îmbogățirea uraniului, care la nivelurile actuale se situează la 60%.

Din punct de vedere tehnic, acesta este încă sub nivelul de 90 % pentru arme, dar cu mult peste nivelul de 3,67 % permis în cadrul JCPOA.

Iranul susține că programul său nuclear este pașnic și pur civil.