Statul de drept din Polonia, evaluat de Curtea Europeană de Justiţie. Cea mai importantă decizie a anului a judecătorilor europeni ar putea avea efecte asupra României şi Ungariei

Judecătorii din Europa au fost adesea capabili să ajungă la zonele în care guvernele nu pot ajunge. A fost nevoie de verdicte ale Curții Europene de Justiție (CEJ) de la Luxembourg pentru a se conferi forță deplină celor patru libertăți – circulația bunurilor, serviciilor, capitalului și oamenilor – pe care politicienii le promiseseră, dar încă se mai chinuiau să le pună în practică. Acum, când UE se ciocnește cu guverne care subminează statul de drept, CEJ ar putea fi pe cale să ajute din nou, scrie publicaţia britanică The Economist.

Comentariul integral al The Economist, preluat de Rador:

Primul caz, inițiat de un organism care reprezintă judecători portughezi, argumenta că reducerile salariale impuse membrilor săi în cursul unui program de salvare din zona euro subminau statul de drept. În februarie CEJ a respins argumentul, dar și-a formulat verdictul în termeni duri care subliniau importanța protejării instanțelor de presiunile exterioare. Un oficial european a declarat că CEJ își pregătește în mod clar terenul pentru a decide cu privire la independența sistemelor judiciare naționale din alte țări. Candidatul cel mai evident este Polonia, unde guvernul naționalist al partidului Lege și Justiție (PiS) a pervertit instanțele și a politizat numirile judiciare. Tentativele Comisiei Europene de a determina PiS să schimbe cursul s-au izbit până acum de un zid.

De aici și atenția pentru un al doilea caz. În martie o judecătoare irlandeză a refuzat o cerere de extrădare de rutină, în baza Mandatului European de Arestare (EAW), a lui Artur Celmer, suspect de trafic de droguri, către autoritățile din țara lui natală, Polonia, motivându-și decizia prin existența unui asalt „deliberat, calculat și provocator” al PiS împotriva independenței justiției. Ea a trimis cazul la CEJ spre evaluare, oferindu-i astfel o oportunitate de a decide cu privire la independența instanțelor poloneze. Koen Lenaerts, președintele CEJ, a declarat că va  fi dat un verdict preliminar cel mai probabil în iulie. S-ar putea dovedi a fi cel mai important verdict al  instanței din acest an.
În cazul portughez, CEJ a evidențiat că instanțele naționale fac parte dintr-o rețea continentală unificată, servind nu numai ca autorități naționale, dar și ca entități tributare legislației UE. Decizia subminează argumentul PiS cum că reformele sale judiciare sunt o chestiune strict internă a țării. Dl Lenaerts afirmă că verdictul curții a fost pur și simplu un răspuns la o cerere oarecare de a oferi o opinie în privința independenței judiciare. Dar, precizează el, „întotdeauna este valabil faptul că deciziile noastre au relevanță cu mult dincolo de cazul în care au fost formulate pronunțările.”

Următoarea mutare a CEJ e greu de prezis, consideră Franklin Dehousse, unul dintre foștii ei judecători, întrucât independența justiției este un teritoriu pe care instituția europeană  l-a explorat rareori. Dar dacă va declara drept compromisă justiția Poloniei, consecințele s-ar putea extinde cu mult dincolo de EAW. Acorduri care se bazează pe încrederea reciprocă dintre sistemele judiciare, inclusiv în privința datoriilor, obligațiilor fiscale și legislației familiei, ar putea fi subminate. Companiile ar putea contesta contracte de achiziții publice, telefoanele avocaților investitorilor ar începe să sune într-o frenezie. Se va putea iniția atunci o procedură pentru suspendarea fondurilor UE pentru Polonia. Un verdict fără echivoc al CEJ ar putea asigura juriștilor din alte state baza legală pentru a contesta caracterul independent al sistemelor judiciare din țările lor. Ungaria și România vor urmări îndeaproape.

Comisia Europeană, în ciuda rolului ei de gardian al tratatelor UE, găsește adesea dificil să împace apărarea statului de drept cu respectul pentru guvernele alese democratic. Judecătorii de la Luxembourg nu sunt limitați de asemenea constrângeri.

Foto: O şedinţă a Curţii Europene de Justiţie (sursa: Curia.europa.eu)