Statistică: Numărul copiilor mai mici de 18 ani a scăzut cu aproape un milion, în 20 de ani / Am avut în 2025 cel mai mic număr de nașteri din 1930

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Numărul copiilor cu vârsta mai mică de 18 ani, cu domiciliul în România, era de 3,669 milioane de persoane, la 1 ianuarie 2026, consemnând o scădere cu 886.800 în ultimii 20 de ani, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Statistică (INS), transmis vineri Agerpres.

Potrivit reprezentanţilor INS, declinul a fost cauzat atât de reducerea natalităţii, cât şi de migraţia internaţională, iar ponderea minorilor în totalul populaţiei în funcţie de domiciliu a scăzut la 17%, la începutul acestui an, transmite Agerpres.

Ponderea băieţilor în segmentul de populaţie mai mică de 18 ani a fost superioară (51,4%) celei a fetelor de aceeaşi vârstă, raportul fiind de 1.058 de băieţi la 1000 de fete.

Datele oficiale relevă faptul că, la nivelul anul 2025, numărul născuţilor-vii înregistraţi la oficiile de stare civilă din România a fost de 145.700, cel mai mic din 1930 şi până în prezent. Dintre aceştia, 134.200 de copii s-au născut în România (în scădere cu 44.300 faţă de acum zece ani), iar 11.500 de copii s-au născut în străinătate (în scădere cu 19.700, în comparaţie cu un deceniu în urmă).

La nivelul anului 2025, numărul născuţilor-vii de către mame minore a fost de 6.000, cu 3.700 mai puţini decât în urmă cu zece ani. În acelaşi interval de referinţă, rata mortalităţii infantile a fost 5,5 decedaţi sub un an la o mie de născuţi-vii. Conform statisticii, la începutul anului şcolar 2025/2026, populaţia şcolară era de 3.518.700 de persoane, din care în unităţile de învăţământ preuniversitar figurau înscrişi 2.937.800 de copii şi elevi.

Aceştia erau şcolarizaţi într-o reţea de învăţământ formată din 6.600 de unităţi educaţionale independente şi 17.400 de structuri de învăţământ preuniversitar arondate acestora. În acelaşi context, efectivul personalului didactic din învăţământul preuniversitar s-a ridicat la 219.900 de persoane.

Din punct de vedere al distribuţiei populaţiei şcolare, raportat la nivelul de educaţie, situaţia se prezintă după cum urmează: învăţământul ante-preşcolar (1,1%), învăţământul preşcolar (14,5%), învăţământul primar (25,7%) învăţământul gimnazial (19,3%), învăţământul liceal (18%), învăţământul profesional (2,7%), învăţământul postliceal (2,2%) şi învăţământul superior (16,5%). Din totalul populaţiei şcolare, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 550.900, al elevilor din clasele primare şi gimnaziale – de 1.583.600, iar al celor din învăţământul liceal de 631.500.

De asemenea, în anul şcolar 2025-2026, din totalul elevilor înscrişi în învăţământul preuniversitar, 94,1% studiază în limba română, 5% în limba maghiară, 0,7% în limba germană şi 0,2% în alte limbi (engleză, italiană, ucraineană, franceză, rromanes, slovacă, sârbă, cehă şi croată). Raportat la principiului egalităţii de şanse promovat în întregul sistem de educaţie din România, proporţia elevelor în învăţământul liceal este de 51,3%.

În context, fetele deţin ponderi superioare în filiera vocaţională la liceele pedagogice (91,8%) şi artistice (71,5%); în filiera teoretică la uman (62%); în cadrul filierei tehnologice – la servicii, respectiv resurse naturale şi protecţia mediului (fiecare cu 55%). În acelaşi timp, băieţii deţin ponderi majoritare în filiera tehnologică la liceele din învăţământul special (75,6%) şi tehnice (67%); în filiera vocaţională la liceele sportive (73%), militare (68,6%) şi teologice (57,9%).

De-a lungul timpului, sistemul de protecţie a copilului a cunoscut numeroase transformări, accentul fiind pus pe procesul de dezinstituţionalizare a copiilor.

Astfel, s-a urmărit, cu prioritate, reintegrarea acestora în familia biologică sau în familia extinsă, adopţia ori înlocuirea măsurilor de protecţie de tip rezidenţial cu servicii de tip familial. Pe domeniul protecţiei sociale, datele INS relevă faptul că, în anul 2024, erau 35.912 de copii în sistem, din care 9.579 beneficiau de protecţie specială în servicii de tip rezidenţial şi 26.333 beneficiau de măsură de protecţie specială în servicii de tip familial.

„O altă măsură de protecţie specială a copiilor este adopţia, naţională sau internaţională, prin care, în anul 2024, un număr de 1.207 copii au beneficiat de adopţii definitive şi irevocabile, dintre care 1.202 în cadrul adopţiilor naţionale şi 5 prin adopţii internaţionale”, se menţionează în comunicat.

În privinţa incidenţei sărăciei, în anul 2024, cel mai ridicat indicator s-a înregistrat în rândul minorilor (sub 18 ani).

„În ultimii zece ani se remarcă o tendinţă generală de reducere a fenomenului. Rata sărăciei la nivel naţional a scăzut de la 38,1% în anul 2015 la 26,2% în anul 2024, ceea ce reprezintă o diminuare de 11,9 puncte procentuale.

În majoritatea anilor, rata sărăciei a fost mai ridicată în rândul fetelor decât al băieţilor, deşi diferenţele nu au fost semnificative. În ansamblu, datele reflectă o ameliorare a situaţiei sociale a copiilor, însă nivelul încă ridicat al indicatorului arată că sărăcia în rândul copiilor rămâne o problemă importantă”, notează INS.

Pe de altă parte, ponderea copiilor de 16-17 ani care au accesat Internetul, în ultimele trei luni, a fost de 97,79%, iar a celor care au făcut acest lucru în fiecare zi s-a situat la 99,89%. În ceea ce priveşte scopul utilizării Internetului, cele mai frecvente motive sunt cele de natură comunicativă şi relaţională, astfel încât participarea la reţelele de socializare înregistrează cel mai ridicat nivel de utilizare (96,62%), urmată îndeaproape de efectuarea apelurilor vocale sau video (92,59%), utilizarea mesageriei instant (86,39%) şi a serviciilor de e-mail (66,73%).

Activităţile cu specific educaţional înregistrează cele mai scăzute ponderi, cum ar fi participarea la cursuri online (32,36%), implicarea în activităţi de învăţare (39,04%) şi utilizarea materialelor de învăţare online (29,73%).