Sondaj: Doar 10% din cetățenii din 12 țări europene cred că Ucraina va învinge Rusia / Jumătate dintre români cred că Ucraina trebuie să accepte o înțelegere cu Moscova (64% în Ungaria) / ”Victoria Rusiei nu înseamnă pace”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Potrivit unui studiu multinațional publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), se înregistrează un pesimism din ce în ce mai mare în Europa în ceea ce privește războiul dintre Rusia și Ucraina.

Documentul publicat înaintea celei de-a doua aniversări a invaziei Rusiei în Ucraina arată că, în medie, doar 10% dintre europeni cred că Ucraina va triumfa în conflict. Opinia predominantă în toate cele 12 state membre participante la sondaj este că un „acord de compromis” va pune capăt războiului.

Potrivit sondajului, 50% dintre români cred că Ucraina ar trebui să ajungă la o înțelegere cu Rusia pentru încheierea războiului.

În trei țări (Suedia, Portugalia și Polonia), se înregistrează o preferință pentru sprijinirea Ucrainei în lupta de recuperare a teritoriului său (50%, 48% și, respectiv, 47%). În alte cinci țări – inclusiv Ungaria vecină (64%), Grecia (59%), Italia (52%), România (50%) și Austria (49%) – se înregistrează o preferință clară pentru a forța Kievul să accepte o înțelegere, potrivit studiului. În alte părți, opinia publică este divizată, inclusiv în Franța (35% pentru continuarea luptei vs 30% pentru negocierea unui acord), Germania (32% vs 41%), Țările de Jos (34% vs 37%) și Spania (35% vs 33%).

Potrivit autorilor studiului, Ivan Krastev și Mark Leonard, această schimbare de opinie este determinată de contraofensiva încetinită a armatei ucrainene, de îngrijorările tot mai mari legate de o posibilă schimbare a politicii SUA și de modul în care eventuala realegere a lui Donald Trump ar putea afecta efortul de război.

Dacă Trump va câștiga președinția SUA, o pluralitate dintre respondenți consideră că Europa ar trebui să mențină sau „să crească” nivelul de sprijin pentru Kiev.

Autorii studiului sunt de părere că, pentru a menține viu sprijinul public pentru Ucraina, liderii UE vor trebui să prezinte o narațiune care este „înrădăcinată în realitate” și care face distincția între „o pace negociată” și „o pace după termenii Rusiei”. Adevărata provocare va fi aceea de a defini semnificația păcii.

De asemenea, există temeri că un eventual triumf al lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA din acest an va face „mai puțin probabilă” o victorie ucraineană. Acest peisaj politic va transforma definirea păcii într-un „câmp de luptă critic” nu numai pentru viitoarele alegeri europene, ci și pentru conflictul în sine. Iar pentru a continua să prezinte argumente convingătoare în sprijinul Ucrainei, liderii UE vor trebui să își schimbe discursul astfel încât să nu pară nerealiști în fața unui public sceptic.

Cel mai recent raport al ECFR, „Wars and Elections: How European leaders can maintain public support for Ukraine” („Războaie și alegeri: Cum liderii europeni pot menține susținerea publică pentru Ucraina”), îi are ca autori pe experții în politică externă Ivan Krastev și Mark Leonard și se bazează pe datele unui sondaj de opinie realizat de YouGov și Datapraxis în 12 state membre ale UE (Austria, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia), în luna ianuarie 2024. Scopul raportului este de a înțelege curentul actual de opinie referitor la Ucraina și de a propune o strategie prin care liderii UE pot argumenta mai bine sprijinul european pentru Kiev într-un mediu mai dificil.

Concluziile principale ale studiului:

• Se înregistrează un pesimism din ce în ce mai mare în Europa cu privire la rezultatul războiului. În medie, doar 10% dintre respondenții celor 12 țări participante la sondaj cred că Ucraina va triumfa asupra Rusiei, în timp ce de două ori mai mulți (20%) prevăd o victorie a Rusiei în conflict. Scăderea încrederii în efortul de război ucrainean este vizibilă în întreaga Europă și, chiar și în cele mai optimiste state membre chestionate (Polonia, Suedia și Portugalia), mai puțin de unul din cinci respondenți (17%) cred că Kievul poate învinge. Cea mai predominantă opinie din toate țările (împărtășită, în medie, de 37% dintre respondenți) este că se va ajunge la un acord de compromis între Ucraina și Rusia.
• Mulți consideră că războiul din Ucraina este existențial pentru Europa. Atunci când au fost întrebați care conflict a avut cel mai mare impact asupra „țării” lor și asupra „Europei” (cel din Gaza, între Israel și Hamas, sau cel din Ucraina), 33% și, respectiv, 29% dintre respondenți au ales Ucraina. În schimb, doar 5% și, respectiv, 5% au ales conflictul din Gaza. Acest lucru sugerează faptul că europenii iau din ce în ce mai mult în considerare semnificația regională a acestui război și că se simt responsabili pentru deznodământul acestuia.
• Europenii consideră că posibila revenire a lui Donald Trump la Casa Albă ar fi „dezamăgitoare”. 56% dintre respondenții la sondajul ECFR ar fi „destul de dezamăgiți” sau „foarte dezamăgiți” dacă Donald Trump ar fi reales în funcția de președinte al SUA. Ungaria este singura excepție. Aici, 27% dintre respondenți au indicat că ar fi „mulțumiți” de acest rezultat, în timp ce doar 31% au declarat că ar fi „dezamăgiți”. Cei care speră la o victorie a lui Trump constituie o majoritate în rândul susținătorilor unui singur partid politic important: Fidesz. În ceea ce privește alte grupări de dreapta care anterior îl simpatizau pe fostul președinte, doar aproximativ o treime dintre susținătorii partidelor Alternative für Deutschland (AfD) din Germania, Freiheitliche Partei Österreichs (FPÖ) din Austria sau Fratelli d’Italia din Italia ar fi „mulțumiți” de revenirea sa, iar sentimentul este și mai slab în rândul susținătorilor partidelor Rassemblement National (RN) din Franța și Lege și Justiție din Polonia.
• Există temerea că Donald Trump va avea un impact negativ asupra cursului războiului și că acest lucru va face victoria ucraineană „mai puțin probabilă”. În medie, 43% dintre europeni consideră că un al doilea mandat al lui Trump va face „mai puțin probabilă” victoria ucraineană, în timp ce doar 9% au exprimat o opinie contrară.
• În medie, 41% dintre europeni consideră că UE ar trebui „să crească” sau „să mențină” la nivelul actual sprijinul acordat Ucrainei, în cazul unei retrageri a ajutorului american de către Trump. Deși doar o minoritate dintre europeni (20%) ar crește sprijinul acordat Ucrainei pentru a compensa eventuala retragere a SUA, 21% au indicat că ar prefera să mențină neschimbat nivelul de sprijin. O treime dintre respondenți (33%) ar prefera ca UE să urmeze exemplul SUA în ceea ce privește limitarea sprijinului.

„Marele pericol este că Trump și Putin, acesta din urmă lăsând să se înțeleagă că este deschis la negocieri, vor încerca să prezinte Ucraina și pe susținătorii săi ca fiind adepții «războiului veșnic», în timp ce ei vor revendica mantia «păcii».

Victoria Rusiei nu înseamnă pace. Dacă prețul încheierii războiului este transformarea Ucrainei într-un tărâm al nimănui, aceasta va fi o înfrângere nu numai pentru Kiev, ci și pentru Europa și securitatea sa. Acum când Moscova este dispusă la negocieri, este important ca atât publicul ucrainean, cât și cel occidental să știe ce nu este negociabil când vine vorba de viitorul Ucrainei. Dintr-o perspectivă occidentală, alegerea democratică și pro-occidentală a Ucrainei este nenegociabilă”, susține Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale.

Acest raport este bazat pe un sondaj de opinie realizat în rândul populațiilor adulte (cu vârsta minimă de 18 ani), în luna ianuarie 2024, în 12 țări europene (Austria, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia). Numărul total de respondenți a fost de 17.023.

Sondajele au fost desfășurate online de Datapraxis și YouGov în Austria (4-11 ianuarie, 1.111 respondenți), Franța (2-19 ianuarie, 2.008), Germania (2-12 ianuarie, 2.001), Grecia (8-15 ianuarie, 1.022), Ungaria (4-15 ianuarie, 1.024), Italia (5-15 ianuarie, 2.010), Țările de Jos (5-11 ianuarie, 1.125), Polonia (2-16 ianuarie, 1.528), Portugalia (3-15 ianuarie, 1.037), România (4-12 ianuarie, 1.030), Spania (2-12 ianuarie, 2.040) și Suedia (2-15 ianuarie, 1.087).