Sesizarea USR și Forța Dreptei privind fondurile de pensii private, pe agenda CCR

Curtea Constituţională a României dezbate, marţi, sesizarea semnată de reprezentanţii USR şi Forţa Dreptei în legătură cu legea care introduce noi obligaţii pentru fondurile de pensii private din România şi pentru administratorii acestora, transmite Agerpres.

Este vorba despre Legea privind aprobarea OUG 174/2022 pentru modificarea unor acte normative in domeniul pensiilor private.

Deputaţii neafiliaţi membri ai formaţiunii Forţa Dreptei şi parlamentarii din USR au atacat la Curtea Constituţională legea care introduce noi obligaţii pentru fondurile de pensii private şi pentru administratorii acestora, susţinând că va produce „pierderi fondurilor de pensii private şi va determina retragerea acestora din România”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Parlamentarii susţin că „legea încalcă principiul securităţii juridice, previzibilităţii şi clarităţii normelor, există încălcări aduse inclusiv dreptului de proprietate”. În plus, adaugă aceştia, „au fost încălcate dispoziţiile privind desfăşurarea procedurii parlamentare, deoarece raportul a fost emis în ziua votului final şi a lipsit situaţia extraordinară care să justifice adoptarea unei ordonanţe de urgenţă”.

Noile reglementări instituie cadrul legal care să permită Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) să impună fondurilor de pensii private ce investiţii să facă, fără ca ASF să aibă obligaţia de a fixa criterii clare raportate la principiile economiei de piaţă, bazată pe liberă iniţiativă şi concurenţă, se mai precizează în comunicatul de presă.

USR şi Forţa Dreptei au votat împotriva acestei legi în Camera Deputaţilor, legea fiind însă adoptată prin votul majorităţii PSD-PNL, precizează reprezentanţii celor două formaţiuni.

Proiectul de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 174/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private stabileşte, între altele, că ASF analizează periodic posibilitatea elaborării de reglementări privind investirea activelor fondurilor de pensii administrate privat şi pensii facultative.

Ordonanţa modifică şi completează Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, precum şi Legea nr. 187/2011 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private.

Comisiile de specialitate au introdus un amendament potrivit căruia „ASF analizează periodic posibilitatea elaborării de reglementări privind investirea activelor fondurilor de pensii administrate privat, de pensii facultative care să contribuie la flexibilizarea cadrului de investire, în scopul încurajării diversificării corespunzătoare a activelor fondurilor de pensii pentru a obţine randamente investiţionale echitabile ajustate în funcţie de risc”.

PSD a acuzat USR că a contestat la Curtea Constituţională o lege adoptată în Parlament, jalon în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, şi care a fost discutată şi agreată cu Comisia Europeană şi asigură o mai bună protecţie a banilor din fondurile private de pensii.

„USR sabotează PNRR-ul României prin contestarea la Curtea Constituţională a acestei legi, care trebuia publicată în Monitorul Oficial pentru ca jalonul respectiv, aferent Cererii 2 de plată, să fie considerat îndeplinit”, se arăta într-un comunicat de presă al PSD.

Potrivit social-democraţilor, legea, în formula adoptată, dă posibilitatea extinderii plasamentelor fondurilor private de pensii şi în acţiuni cotate la bursă, într-o proporţie de 1 până la 5% din valoarea totală a activelor fondului respectiv, atât în România, cât şi în Uniunea Europeană.