Senatul a adoptat decizional proiectul de lege ce privește voluntariatul militar

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Senatul a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind voluntariatul militar, transmite Agerpres.

S-au înregistrat 79 voturi ‘pentru’ şi unul ‘împotrivă’. Proiectul de lege modifică şi completează în acest sens unele acte normative în domeniul apărării.

Se instituie cadrul legal pentru îndeplinirea pe timp de pace, în mod voluntar, a serviciului militar activ de către cetăţenii care doresc să aibă o pregătire militară, prin introducerea unui nou concept de „soldat/gradat voluntar în termen, în structurile Ministerului Apărării Naţionale”.

Noul concept este o formă de îndeplinire pe bază de voluntariat a serviciului militar activ pe timp de pace, se adresează tuturor cetăţenilor români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit alte forme ale serviciului. Programul de pregătire militară de bază are durata de până la 4 luni.

Pe timpul participării la programul de pregătire militară de bază, aceştia beneficiază gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistenţă medicală şi medicamente, precum şi de celelalte drepturi prevăzute de lege pentru militarii în termen şi se supun prevederilor legilor şi regulamentelor militare.

Cetăţenii care urmează acest program primesc o indemnizaţie de trei câştiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata. Aceştia sunt luaţi în evidenţă de către centrele militare şi se introduc în rezerva operaţională. Indemnizaţia se achită în tranşe lunare egale. În situaţia în care aceştia nu finalizează programul, vor restitui indemnizaţia primită şi cheltuielile efectuate de instituţia militară cu pregătirea lor până în acel moment.

Organizarea şi desfăşurarea pregătirii cetăţenilor se asigură în limita fondurilor asigurate prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale.

Proiectul mai prevede că la instituirea stării de urgenţă şi a stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare şi a stării de război, rezerviştii sunt mobilizaţi şi/sau concentraţi potrivit nevoilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.

Cetăţenii încorporabili, rezerviştii voluntari şi rezerviştii au obligaţia de a se prezenta la locul, data şi ora prevăzute în ordinul de chemare. Prin excepţie, la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, cetăţenii încorporabili şi rezerviştii cu domiciliul în România, plecaţi temporar în afara ţării, au obligaţia de a se prezenta, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării, la centrele militare în evidenţa cărora se află, în vederea clarificării situaţiei militare şi, după caz, a înmânării ordinului de chemare.

Prin excepţie, la instituirea stării de urgenţă, a stării de asediu ori la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, rezerviştii voluntari plecaţi temporar în afara ţării au obligaţia de a se prezenta la structurile din cadrul instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale în care sunt încadraţi, în termenul prevăzut în contract, conform dispoziţiilor Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari.

Gradaţii şi soldaţii în activitate sunt consideraţi în serviciu ca militari profesionişti, alături de ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii, mai prevede proiectul.

Senatul este Cameră decizională cu acest proiect.

La dezbateri, senatorul USR Sorin Şipoş a afirmat că iniţiativa legislativă nu introduce obligaţii noi şi nu schimbă filosofia fundamentală de apărare a României, dar „aduce claritate, coerenţă şi realism”.

„Proiectul întăreşte rezerva operaţională, dezvoltă componenta de voluntariat şi creează cadrul legal pentru pregătirea militară pe timp de pace, fără a reinstala serviciul militar obligatoriu, dar asigurând capacitatea statului de a reacţiona în situaţie excepţională. Este o lege despre pregătire, nu despre constrângere, despre responsabilitate şi despre adaptarea statului român la realităţile de securitate ale prezentului, cu respect pentru drepturile cetăţenilor şi pentru control democratic”, a mai spus acesta.

Senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc a subliniat că prin această lege nu se instituie stagiul militar obligatoriu, ci se stabilesc condiţiile clare pentru ca tineri între 18 şi 35 de ani să facă stagiul militar voluntar.

„În acelaşi timp, proiectul de lege vorbeşte despre posibilitatea ca angajatorul să le menţină locurile de muncă pe perioada celor patru luni când tinerii noştri învaţă şi fac stagiul militar voluntar”, a mai spus Pauliuc, menţionând că „securitatea nu este o joacă, ci este o responsabilitate”.