Șeful cancelariei lui Ilie Bolojan, Mihai Jurca, a primit un apartament de la RAAPPS într-o vilă din nordul Capitalei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Mihai Jurca, șeful cancelariei președintelui Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a primit de la RAAPPS un apartament cu patru camere, situat în nordul Bucureștiului. Potrivit unui document consultat de Digi24.ro, locuința are o suprafață de 135 metri pătrați, la care se adaugă o curte generoasă de 90 mp. Apartamentul se află la parterul unei vile deținute de Regia Autonomă a Protocolului de Stat.

Anterior, Jurca declarase public că locuiește într-un apartament cu două camere. Într-o intervenție televizată, acesta a spus: „Am un apartament de la RAAPPS care este la parterul unei case. Are două camere – un living, un dormitor”.

Ulterior, într-o declarație pentru Digi24, Mihai Jurca a recunoscut că apartamentul este mai mare decât afirmase inițial, dar a justificat alegerea prin apropierea de locul de muncă. „Există un living foarte mare, un dormitor, o baie, un hol, o bucătărie și o cameră de tip spațiu de depozitare. Suprafața este corectă. Modul în care se scrie contractul nu îl comentez. Dar ca să fie foarte clar, e un apartament pe care l-am cerut în apropierea locului de muncă. Eu în 15 minute pot să ajung pe jos la Guvern. Locuiesc singur. Ar fi suficientă o suprafață mai mică”, a explicat oficialul.

Mihai Jurca a fost numit în funcție la 27 iunie, iar pe 1 iulie a depus deja cererea pentru a primi o locuință plătită de stat, scrie publicația defapt.ro.

Jurca a ocupat funcția de city-manager al municipiului Oradea între 2020 și 2025. La momentul numirii sale în fruntea Cancelariei Guvernului, Ilie Bolojan declara: „Pentru că mâna dreaptă a premierului României înseamnă Cancelaria prim-ministrului, propunerea va fi Mihai Jurca, actual city-manager al municipiului Oradea, cu care am lucrat în acești ani și căruia îi mulțumesc că a acceptat, în acest context.”

Totodată, alocarea locuințelor RAAPPS pentru funcționari ai statului este adesea criticată pentru lipsa de transparență și criteriile neclare de repartizare.