Scriitori, artiști și experți în cultură se opun trecerii ICR la MAE / Pentru a avea relevanță, e nevoie de depolitizare și reorganizare

Institutul Cultural Român are nevoie de reorganizare, însă trecerea sa la Ministerul Afacerilor Externe nu este o soluție, consideră experta în politici culturale și fost ministru al Culturii, Corina Șuteu.

Într-un articol semnat în revista22.ro, Corina Șuteu spune că este nevoie mai ales de depolitizarea instituției, care nu mai trebuie să fie un loc de unde pot fi obținute sinecuri.

„Directorii de institut: în acest moment, ei sunt numiți după audieri la Senat. De ce? Mai credem că un politician știe mai bine ce înseamnă diplomație culturală decât un profesionist cu ani de experiență pe teren? Să fie numiți prin concurs, din rândul celor care au demonstrat că știu ce fac, din rândul experților în cooperare culturală internațională. Sunt destui, doar că acum stau în umbră, ignorați de sistem. Directorii adjuncți din ICR-uri sunt, astăzi, o nouă scuză pentru a plasa obligații sau prietenii politice de tot felul. Ei pot fi înlocuiți cu responsabili de programe sau administratori culturali capabili”, scrie Corin Șuteu.

Ea mai spune că numirea președintelui ICR trebuie să fie făcută de președintele României, cu validarea parlamentului.

„Președintele ICR: să îl propună Preșe­dintele României. Cine altcineva poate înțelege importanța strategică a culturii în ecuația politicii externe? Și, da, să-l valideze Parlamentul, dar cu o responsabilitate clară, nu printr-un vot de complezență. Păpușile mecanice și supuse exclusiv comenzilor politice trebuie să fie înlocuite cu profesioniști.”

Corina Șuteu atrage atenția că, pentru a căpăta relevanță, ICR trebuie să iasă din paradigma evenimentelor festiviste care nu înseamnă diplomație culturală.

„Într-o lume în care soft power-ul este moneda forte, România pare să se mulțumească în diplomația culturală cu bancnote vechi, îndoite, scoase la lumină pentru festivisme de duzină sau, profitând de succesul unui artist, cățărându-se pe acesta și pretinzând că e la originea lui. E momentul, cred, să fim brutali de sinceri: ICR, în forma sa actuală, este o frână, nu un motor. Și, da, asta doare. Dar adevărul, oricât de incomod, e singura cale către reanimare.

După deybaterea care a a vut loc, marți, la parlament, pe tema propunerii ca ICR să treacă la MAE, la care a participat și ministrul de Externe, Oana Țoiu, scriitorul Mircea Cărtărescu a scris pe facebook care ar fi consecințele acestei decizii:

„1. Subminarea autonomiei celei mai importante instituții de promovare a culturii românești în străinătate prin diverse subordonări. Cultura e o imagine a libertății de gândire și creație și nu poate fi promovată decât de o instituție liberă, independentă de factori de decizie care n-au nici o legătură cu cultura vie. Diplomația culturală, s-a spus, e cu totul altceva decât diplomația politică.
2. Subfinanțarea revoltătoare a acestei instituții. Aplicarea politicii de austeritate în cultură (căci, până la urmă, de asta se dorește trecerea ICR la Ministerul de Externe: mai dispar niște posturi…) e, după o zicală veche, mai mult decât o crimă – e o greșeală.
3. Politizarea angajărilor de personal: competența e înlocuită, în multe cazuri, de clientelism politic care duce la sinecuri, nepotisme etc.”

Mircea Cărtărescu pledează pentru reformarea ICR, dar și pentru independența sa, considerând că inlfuențele politice nu au ce căuta în cultură.

„Doamna Ministru de Externe Oana Țoiu a spus în final că există azi, în urma recentelor alegeri, o fereastră de oportunitate pentru reformarea ICR. Sper să fie așa. Noii guvernanți ar trebui să repare fraza nefericită din programul lor de guvernare și să lase cultura autonomă și liberă, pentru că, așa cum a spus domnul Președinte Nicușor Dan, ea contribuie esențial la imaginea României în lume.”

Nici regizoarea Gianina Cărbunariu nu crede că trecerea la MAE este o soluție pentru revitalizarea ICR. Ea spune, de altfel, că aceasta a fost opinia fermă a tuturor artiștilor și managerilor culturali participanți la dezbaterea de la parlament.

„Să sperăm ca vor exista consecințe după această întîlnire și că ICR chiar va reuși să aibă și un viitor, nu doar un trecut, cel al anilor în care a funcționat sub conducerea lui Horia Roman Patapievici”, a scris Gianina Cărbunariu pe facebook.

Reamintim că programul de guvernare prevede trecerea ICR în subordinea MAE.