Schimbările de stil de viață care pot prelungi viața după un diagnostic de cancer, potrivit specialiștilor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Adoptarea unui stil de viață sănătos nu este importantă doar pentru prevenirea cancerului, ci și după stabilirea diagnosticului. Tot mai multe cercetări arată că renunțarea la anumite obiceiuri nocive și adoptarea unor comportamente sănătoase pot îmbunătăți șansele de supraviețuire și calitatea vieții pacienților, uneori cu efecte comparabile cu cele ale unor tratamente oncologice, scrie The Washington Post.

În fiecare an, peste două milioane de persoane sunt diagnosticate cu cancer în Statele Unite, iar numărul supraviețuitorilor depășește 18 milioane. Una dintre cele mai frecvente întrebări adresate medicilor este dacă schimbarea alimentației sau începerea unui program de exerciții fizice poate influența evoluția bolii.

Potrivit specialiștilor, răspunsul este da.

Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante decizii

Fumatul rămâne unul dintre cei mai importanți factori care influențează prognosticul după un diagnostic de cancer.

O analiză care a inclus peste 50.000 de pacienți diagnosticați cu cancer pulmonar sau cancer al capului și gâtului a arătat că aproximativ o treime dintre aceștia au continuat să fumeze și după aflarea diagnosticului.

Deși numărul fumătorilor scade în primele luni, când pacienții urmează tratamentul, mulți reiau ulterior acest obicei.

Medicii avertizează însă că renunțarea la fumat este una dintre cele mai eficiente metode de a îmbunătăți prognosticul.

Consumul de tutun după diagnostic este asociat cu:

• un risc mai mare de apariție a unui al doilea cancer;
• un risc crescut de recidivă;
• răspuns mai slab la tratamente;
• efecte adverse mai severe;
• mortalitate mai ridicată.

În cazul persoanelor cu cancer pulmonar sau cancer al capului și gâtului, studiile arată că renunțarea la fumat este asociată cu o creștere a supraviețuirii de aproape 30%.

Consumul de alcool ar trebui redus

Și alcoolul poate influența evoluția bolii.

Datele Programului de Cercetare „All of Us” al National Institutes of Health arată că 78% dintre persoanele diagnosticate cu cancer continuau să consume alcool, iar aproape un sfert practicau consumul excesiv ocazional.

Un studiu realizat în rândul supraviețuitorilor de cancer cu tulburare de consum de alcool a arătat că persoanele care au continuat să bea au avut un risc mai mare de reinternare în spital.

În plus, pacienții diagnosticați cu cancere ale cavității bucale, faringelui, laringelui sau esofagului care consumau alcool prezentau un risc de peste două ori mai mare de a dezvolta un nou cancer comparativ cu cei abstinenți.

Deși dovezile privind beneficiile renunțării la alcool nu sunt la fel de solide ca în cazul fumatului, medicii recomandă limitarea sau eliminarea consumului.

Activitatea fizică poate îmbunătăți șansele de supraviețuire

Exercițiile fizice sunt considerate de specialiști o formă de terapie complementară.

Acestea contribuie la reducerea oboselii, îmbunătățesc calitatea vieții, cresc masa și forța musculară și ajută la menținerea unei greutăți sănătoase.

Mai mult, studiile arată că persoanele active fizic trăiesc mai mult după un diagnostic de cancer.

O analiză care a inclus 150 de studii a arătat că femeile cu cancer de sân care făceau mișcare prezentau:

• un risc cu 36% mai mic de deces din orice cauză;
• un risc cu 31% mai mic de deces provocat de cancerul de sân.

În cazul bărbaților cu cancer de prostată, activitatea fizică a fost asociată cu:

• un risc cu 37% mai mic de deces;
• un risc cu 27% mai mic de deces provocat de cancerul de prostată.

Rezultate similare au fost observate și la pacienții cu cancer pulmonar și colorectal.

Specialiștii cred că exercițiile fizice stimulează sistemul imunitar, reduc inflamația și fac organismul mai puțin favorabil dezvoltării celulelor canceroase.

Recomandările actuale includ:

• minimum 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână sau 75 de minute de activitate intensă;
• exerciții de forță pentru toate grupele musculare de cel puțin două ori pe săptămână.

În timpul chimioterapiei sau radioterapiei, medicii recomandă adaptarea efortului la starea pacientului și respectarea perioadelor de odihnă atunci când organismul are nevoie.

Alimentația poate reduce riscul de recidivă

Majoritatea studiilor privind dieta au analizat pacienții cu cancer de sân și cancer colorectal.

În cadrul studiului Women’s Intervention Nutrition Study, aproape 2.500 de femei cu cancer de sân în stadiu incipient au fost repartizate fie într-un program alimentar sărac în grăsimi, fie au continuat alimentația obișnuită.

După cinci ani, femeile care au redus consumul de grăsimi au prezentat un risc cu 24% mai mic de recidivă.

O altă analiză care a inclus peste 9.200 de supraviețuitoare ale cancerului de sân a arătat că o alimentație bogată în fructe, legume și cereale integrale și săracă în carne roșie, grăsimi și grăsimi saturate a fost asociată cu o reducere cu 23% a mortalității.

În cazul cancerului colorectal, mai multe cercetări au arătat că respectarea unei diete de tip mediteranean poate reduce aproape la jumătate riscul de deces.

În schimb, pentru regimurile restrictive, precum dieta ketogenică, dietele foarte sărace în carbohidrați sau postul alimentar, dovezile științifice sunt încă insuficiente.

Societatea Americană de Oncologie Clinică consideră că, în prezent, nu există suficiente date care să recomande sau să descurajeze aceste regimuri în scopul îmbunătățirii evoluției cancerului.

Pacienții pot avea un rol activ în propria recuperare

Specialiștii subliniază că un diagnostic de cancer poate crea senzația pierderii controlului asupra propriei vieți.

Totuși, renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool, practicarea regulată a exercițiilor fizice și adoptarea unei alimentații echilibrate sunt aspecte pe care pacienții le pot controla și care pot contribui la îmbunătățirea prognosticului și a calității vieții.

Deși aceste schimbări nu înlocuiesc tratamentul oncologic, ele reprezintă un sprijin important în recuperare și pot crește șansele unei evoluții favorabile pe termen lung.