Scandalul Gen vs. Sex: Ce prevăd legile Uniunii Europene și deciziile CEDO privind modul în care ar trebui să arate o carte de identitate
Legislația Uniunii Europene privind modul în care trebuie să arate cartea de identitate precizează clar că fiecare stat membru UE ar trebui să decidă dacă include sau nu genul („gender”) pe actul de identitate, iar dacă acesta este inclus, trebuie utilizate inițialele „F”, „M” și „X” sau orice altă inițială unică corespunzătoare limbii statului membru respectiv.
În plus, o decizie CEDO pronunțată în luna iunie a amendat România din cauză că nu pune la dispoziția persoanelor transgender o procedură clară privind schimbarea genului în actele de identitate. Deciziile CEDO sunt obligatorii pentru România, stat membru în Consiliul Europei.
Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor familiilor acestora care își exercită dreptul la liberă circulație (varianta în engleză), adoptat la Bruxelles la data de 15 mai 2019, prevede la articolul 24 următoarele:
„24) Statele membre ar trebui să poată decide dacă includ genul („gender”) unei persoane într-un document reglementat de prezentul regulament. În cazul în care un stat membru include genul unei persoane pe un astfel de document, trebuie utilizate specificările documentului OACI (Organizației Aviatice Civile Internaționale – n.r.) 9303, «F», «M» sau «X» sau inițiala unică corespunzătoare utilizată în limba sau limbile statului membru respectiv”.
Deși în limba engleză („gender”), franceză („genre”) și germană („Geschlecht”) legislația UE se referă clar la „gen” cu cele trei variante ale sale, în traducerea oficială a actului normativ din limba română, cuvântul „gender”/„genre”/„Geschlecht” este tradus prin termenul „sex”, tot cu cele trei variante ale sale. Or, nu există trei variante de „sex”, ci numai masculin și feminin. Totuși, în același document în limba română apare și noțiunea de „gen”.
De asemenea, legislația UE mai prevede că fiecare stat membru ar trebui să se asigure că respectă demnitatea fiecărei persoane și trebuie luate în calcul considerații specifice referitoare la genul unei persoane, după cum se arată la articolul 27 al aceluiași document.
„(27) În cazul în care se întâmpină dificultăți în colectarea identificatorilor biometrici, statele membre ar trebui să se asigure că sunt instituite proceduri adecvate pentru a respecta demnitatea persoanei în cauză. Prin urmare, ar trebui luate în considerare considerații specifice legate de genul și de nevoile specifice ale copiilor și ale persoanelor vulnerabile”.
Totodată, același act normativ specifică clar la Capitolul al II-a, „Carte de identitate națională”, articolul 2, că introducerea secțiunii speciale dedicate genului pe cartea de identitate este opțională pentru autorități.
„(2) Elementele de date incluse pe cărțile de identitate trebuie să respecte specificațiile prevăzute în partea 5 din documentul OACI 9303. Prin derogare de la primul paragraf, numărul documentului poate fi introdus în zona I, iar denumirea genului unei persoane să fie opțională”.
De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a amendat România pe data de 1 iunie 2021 din cauză că persoanele transgender din România nu au la dispoziție o procedură clară și eficientă pentru modificarea genului în actele de identitate, ceea ce constituie o violare a articolului 8 din Convenția europeană pentru drepturile omului.
CEDO a constatat că obligarea persoanelor transgender din România la realizarea unor intervenții chirurgicale asupra organelor genitale ca pas obligatoriu înainte de modificarea indicatorilor de gen din actele de stare civilă (prenumele, sexul și prima cifră a codului numeric personal) încalcă viața privată și autonomia personală.
Astfel, legislația UE contrazice afirmațiile reprezentantului Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Vasile Bănescu, care a susținut joi, 5 august, că termenul de „gen” din noile buletine electronice ar reprezenta „un construct pur ideologic pus în slujba unei toxice, smintitoare ideologii numită (trans)genderism, prin care se încearcă inducerea nefastei idei a genului fluid, adică a așa-zis posibilei schimbări a sexului camuflat în «gen»”, ci doar masculin și feminin. Așadar, nu este vorba de un construct ideologic, așa cum afirma reprezentantul BOR, ci de o realitate juridică, consfințită în legislație.
Context
Autoritățile române au emis luni, 2 august, primele cărți de identitate electronice în cadrul unui proiect pilot lansat la Cluj-Napoca. Detaliul care a creat controverse în spațiul public este faptul că termenul „sex”, așa cum este utilizat pe cărțile de identitate actuale, a fost modificat cu termenul „gen”.
Modificarea a fost criticată de partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), un lider liberal, iar joi a fost criticată chiar de Biserica Ortodoxă Română (BOR).
AUR susține că această modificare ar reprezinta „un pas înainte spre ştergerea identităţii naţionale şi reeducarea populaţiei”, în timp ce președintele PNL Sector 4, Pavel Popescu, a denumit schimbarea termenului drept „o gravă eroare”.
Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Bănescu, a transmis joi, printr-un comunicat de presă, poziția instituției referitoare la noul model al cărții de identitate.
BOR susține că noțiunea ”artificială” de ”gen” o înlocuiește ”abuziv” pe cea ”firească de sex” și este vehiculată ”progesiv și progresist” în spațiul public.
Bănescu a mai transmis că noțiunea de gen este ”un construct pur ideologic pus în slujba unei toxice, smintitoare ideologii numită (trans)genderism, prin care se încearcă inducerea nefastei idei a genului fluid, adică a așa-zis posibilei schimbări a sexului camuflat în „gen”, se arată în comunicat.
Sursa foto: Facebook – MAI
Citește și:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
51 comentarii