Şantierul arheologic al cetăţii dacice de la Târcov ar putea fi închis din cauza lipsei de muncitori / Edificiul datează din vremea lui Decebal

Şantierul arheologic din situl Târcov-Piatra cu Lilieci, în locul pe care se află o cetate dacică din perioada domniei lui Decebal, care ar fi funcţionat în timpul războaielor daco-romane, s-ar putea închide în următorii ani din cauză că se găsesc greu lucrători care să ajute la săpături, conform reprezentanţilor Muzeului Judeţean Buzău.

Cetatea dacică de la Târcov se află la aproximativ 7 kilometri nord de Pârscov, în apropierea satului Târcov, şi este plasată pe o culme împădurită greu accesibilă, numită de localnici Piatra cu Lilieci, având trei laturi abrupte şi o înălţime maximă de 735 de metri.

Zi de zi, timp de o lună în perioada verii, Muzeul Judeţean Buzău deschide şantierul pe care desfăşoară activităţi în strânsă coordonare cercetătorii şi lucrătorii ce ajută la săpături. În situl arheologic se regăsesc persoane care lucrează de mai bine de 15 ani, atrase de săpăturile care le aduc pe lângă beneficii financiare, bucuria de a participa la descoperirea istoriei locurilor în care s-au născut.

„Sunt din Târcov, locuiesc aici din anul 1975. Căutau oameni prin sat şi m-au găsit. Am venit, am fost mulţumit, vin de vreo 15 ani, cu o întrerupere de 3 ani, am săpat cu plăcere. Săpăm cu cazmaua, cu lopata, aruncăm pietrele care nu sunt de valoare, îmi place. Vin zilnic, urc până aici cam 30 de minute. Ne luăm apă, mâncare, cizme de schimb. Am descoperit râşniţe din piatră, fusaiolele acelea pe care femeile dace le foloseau la tors, nişte bile din pământ, vase, oase. Sunt învăţat cu munca de mic, îmi place aici că este aer curat, învăţăm de la arheologi. Aici cred că au fost nişte locuinţe dacice”, a declarat pentru AGERPRES, Manta Nicolae, lucrător pe şantierul arheologic de la Târcov.

Munca pe şantierul arheologic nu este uşoară. În fiecare dimineaţă, oamenii urcă până la aproximativ 800 de metri printr-o pădure cu pante abrupte şi se expun intemperiilor, dar şi animalelor sălbatice. Nu au fost înregistrate atacuri, dar localnicii au observat de-a lungul vremii urme de urs şi lupi. Fac zgomot şi merg mai departe pe culme unde încep să sape. În preajma sitului a fost construită o mică terasă, loc în care lucrătorii se odihnesc, iau masa ori se adăpostesc în caz de ploaie.

„Sunt pe şantier de 16-17 ani, eram din zonă şi am venit de curioasă, apoi mi-a plăcut. Sezonul se deschide pe 1-2 iunie, este o sursă de venit, dar este foarte frumos şi vin pentru sănătatea mea. Drumul îmi face bine, eu fac vreo 45 de minute. Am descoperit aici locuinţe, metale, pandantive, obiecte din bronz, ceramică multă, vase frumoase, vetre, râşniţe. Câştigăm în jur de 100-150 de lei pe zi, este important venitul, dar, personal, vin pentru relaxare şi sănătate. Ne mai prind ploile, în ultimii 3 ani a fost o secetă cruntă şi anul trecut nişte călduri groaznice, animale sălbatice, am văzut acum vreo 4 ani nişte lupi, căprioare, am văzut urme de urs”, a spus Carmen Buturugă, localnică angajată în situl arheologic.

Pentru o parte dintre persoane, situl arheologic este singura sursă din care îşi pot asigura un venit, dar perioada în care se fac săpături este destul de scurtă, motiv pentru care, după ce şantierul se închide, sunt nevoite să caute o altă activitate.

„Sunt de vreo 6-7 ani, îmi place aici, mai găsim câte un lucru vechi, am copii la facultate şi îi mai ajut. Lucrăm cam o lună, ar fi fost bine să lucrăm mai mult, câştigam şi noi mai mult. Mai găsim obiecte din bronz, din fier. Săpăm în fiecare zi cu cazmaua, cu sapa”, apovestit alt lucrător din sit, Sandu Nedelcu.

În situl de la Târcov lucrează 6-7 persoane, în afara cercetătorilor Muzeului Judeţean Buzău. În satul de lângă şantier mai sunt doar câteva case locuite, iar distanţa îi determină pe mulţi care ar putea să îşi arate disponibiitatea de a lucra, să renunţe. În condiţiile în care majoritatea lucrătorilor sunt în vârstă, iar forţa de muncă greu de găsit, situl arheologic de la Târcov ar putea să se închidă în câţiva ani.

„Este un mare noroc că reuşim, forţa de muncă este cea mai mare problemă, dacă nu ar fi existat oamenii pe care i-aţi văzut, nu am fi putut face cercetare. Îi găsim foarte greu, sunt oameni care vin de 10-15 ani şi recunosc în 2-3 ani, au şi ei o vârstă, nu cred că vom mai putea lucra, doar dacă găsim oameni tineri, dar şansele sunt minore. Este foarte complicat să aducem şi studenţi, cu logistica, genul acesta de săpătură se face cu mult efort, după o lună aici plec epuizat, este complicat”, a subliniat şeful Secţiei Arheologie a Muzeului Judeţean Buzău, Matei Sebastian.

Situl de la Târcov este unul dintre cele mai dificile din ţară. Cercetătorii apreciază că cetatea a funcţionat în a doua jumătate a sec. I d. Hr., în perioada domniei regelui Decebal, având cel mai probabil un rol în sistemul defensiv, de a controla accesul spre Transilvania pe cursul superior al râului Buzău.

„De departe este unul dintre cele mai dificile şantiere arheologice, din punct de vedere logistic din judeţul nostru şi probabil din ţară, unde de foarte mulţi ani avem în cercetare o cetate dacică care a suprapus o locuire din epoca bronzului. Forţa de muncă este asigurată de oameni care locuiesc din satele din această zonă, satul Târcov este un sat depopulat, mai sunt doar 5-6 persoane care populează acest sat. Faptul că lucrează într-un sit înseamnă şi remuneraţie, suntem principalul angajator al zonei în această perioadă, ţinând cont de posibilităţile financiare pe care aceşti oameni le au, am putea spune că reprezintă o gură de oxigen aceste perioade cu săpături arheologice. Săpăturile sunt programate pentru cinci săptămâni. Munca constă în săpături manuale, au experienţă şi recuperează în condiţii de maximă siguranţă obiectele din săpătură. De-a lungul vremii au fost găsite aici podoabe, fragmente de recipiente ceramice, arme, obiecte de uz casnic şi comun, de la fusaiole, inclusiv un pilum roman’, a spus directorul Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache.

Şantierul poate fi vizitat, instituţia de cultură urmând să amplaseze panouri informative pentru a încuraja turismul cultural, istoric şi arheologic.