Salvarea aspretelui din râul Vâlsan, specie de pește amenințată cu dispariția, legată de dezvoltarea nordului Argeșului. Alex Găvan: Nu este doar salvarea unui pește, ci viitorul unei regiuni

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Salvarea aspretelui, cea mai rară specie de pește de apă dulce din Europa, este strâns legată de dezvoltarea sustenabilă a comunităților din nordul județului Argeș, afirmă într-o postare inițiatorul proiectului „Aspretele Trăiește” Alex Găvan. El sugerează că protejarea speciei nu poate fi separată de investițiile în infrastructură, turism și managementul corect al apelor din zonă.

Aspretele (Romanichthys valsanicola) supraviețuiește în prezent doar în râul Vâlsan, în câteva exemplare, fiind considerat una dintre cele mai rare specii de pește din lume.

„Proiectul «Aspretele Trăiește» a fost, încă de la început, nu doar despre a salva de la dispariția iminentă cel mai rar pește de apă dulce din Europa – și poate chiar din lume –, ci și despre dezvoltarea sustenabilă a comunităților din zona de nord a județului Argeș, una dintre cele mai frumoase și cu cel mai mare potențial din întreaga țară”, a declarat Alex Găvan, conservationist și alpinist.

Turismul din Moliviș, parte a soluției

Potrivit acestuia, valorificarea potențialului regiunii presupune inclusiv deblocarea proiectului de dezvoltare turistică din Moliviș, situat pe fața nordică a muntelui Ghițu, în Masivul Făgăraș.

„Pentru a fi cu adevărat funcțional și rentabil, proiectul trebuie să înglobeze activități pe tot parcursul anului și, în același timp, să cuprindă un concept și o dezvoltare urbanistică coerentă din toate punctele de vedere”, a explicat Găvan, care a amintit și de legătura personală cu zona, unde a fost voluntar la Salvamont Curtea de Argeș în perioada liceului.

Poluarea Vâlsanului, o problemă de sănătate publică

Inițiatorul proiectului atrage atenția și asupra lipsei infrastructurii de canalizare în localități precum Brăduleț, situație care contribuie la poluarea cronică a râului Vâlsan, singurul loc unde mai trăiește Aspretele, specie strict protejată și critic periclitată.

„Lipsa canalizării în Brăduleț și stația de epurare deficitară fac ca poluarea cronică a râului Vâlsan să fie nu doar o chestiune de mediu, ci și o reală problemă de sănătate publică. Această apă contribuie la aprovizionarea Piteștiului și dincolo de el”, a menționat Alex Găvan.

El consideră că accesul echitabil la finanțare guvernamentală pentru comunele cu sub 2.000 de locuitori este esențial, mai ales în contextul procedurii de infringement deschise de Comisia Europeană împotriva României pentru gestionarea apelor uzate.

Discuții la nivel înalt

Recent, tema a fost discutată cu ministra Mediului, Diana Buzoianu, consilierul de stat Mihaela Frăsineanu, reprezentanți ai Consiliului Județean Argeș, parlamentari și primari din zonă, precum și cu conducerea Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea.

„Provocările complexe presupun soluții care necesită implicarea și contribuția tuturor părților relevante. Pentru că a iubi înseamnă și a ocroti: oameni, natură, viață sălbatică”, a transmis Alex Găvan.

Proiectul „Aspretele Trăiește” încearcă astfel să demonstreze că protejarea biodiversității și dezvoltarea economică pot merge în aceeași direcție. G4Media a urmărit, de-a lungul timpului, eforturile fragile, dar perseverente, de a salva această specie unică de la dispariție.

Aspretele a fost descoperit în 1956 în râul Vâlsan și descris științific în 1957, iar după marile intervenții hidrotehnice din anii ’60 (inclusiv construirea barajului Vidraru) specia a dispărut din râul Argeș și a rămas doar într-un areal extrem de restrâns pe Vâlsan.

În anii 1977–1986, zoologul Gheorghe Stănescu a inițiat demersuri pentru protejarea speciei și a reușit declararea Văii Vâlsanului ca zonă protejată, pentru a opri inclusiv exploatările de piatră din albie. Ulterior, au existat încercări de salvare și reproducere în captivitate, în România și în Germania, însă aspretele nu a putut fi reprodus.

Specia este protejată strict prin legislația națională și europeană, fiind declarată monument al naturii, inclusă pe Lista Roșie IUCN ca „critic periclitată” și menționată în Convenția de la Berna și în Directiva Habitate a Uniunii Europene.