Ideea de a scoate sălile de jocuri de noroc și de pariuri din interiorul Capitalei și ale comasa într-un zonă specială de la marginea Bucureștiului figurează într-un proiect depus la Primăria Capitalei de către consilierul general Lucian Iliescu (PMP).
Mai mult decât atât, ar putea fi interzise şi „funcţionarea sălilor de jocuri de noroc la mai puţin de 200 de m de instituţiile de învăţământ, spaţii destinate procesului de învăţământ, cămine, internate, cantine, baze şi complexe cultural-sportive, bisericilor, spaţii de joacă pentru copii, parcuri, instituţii publice, unităţi de sănătate publică şi spitale.”
Normele de aplicare ar urma să fie elaborate în termen de 90 de zile de la aprobarea proiectului de către consilierii generali.
Tot iniţiatorul proiectului este cel care vine şi cu o soluţie. După ce vor fi interzise, sălile de jocuri de noroc ar putea fi comasate la marginea oraşului, într-un „Cartier al jocurilor de noroc”.
Astfel, spune Lucian Iliescu, industria nu va fi îngrădită. Va fi limitată doar tentaţia şi predispunerea la adicţie a cetăţenilor, şi a tinerilor în mod special.
„Această zonă ar putea fi construită şi amenajată corespunzator de municipalitate, iar spaţiile vor fi închiriate către terţii ce desfăşoară astfel de activităţi. Avantajele ar fi că poliţia şi autorităţile de control ar avea o muncamai eficientă iar încasările la bugetul de stat ar fi pe măsura. Pe de alta parte ar fi şi un avantaj pentru jucatori, pentru ca ar fi o concurenţă reală între firmele care deţin aceste săli pentru jocurile de noroc”, arată consilierul general în expunerea de motive.
Potrivit unor surse din cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, instituţie aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului, proiectul lui Iliescu ar avea un impact negativ asupra industriei de profil.
Asta pentru că ar putea duce la scăderea semnificativă a taxelor colectate de stat şi mai mult decât atât, ar putea fi pierdute multe locuri de muncă.
Potrivit ultimelor date oficiale, în Bucureşti există nu mai puţin de 1.250 de săli de jocuri şi pariuri, în timp ce la nivelul ţării sunt 13.000.
În ultimii ani, constatăm că sălile de jocuri de noroc şi pariuri din capitală s-au înmulţit considerabil dacă este să ne uităm pe marile bulevarde la firmele luminoase care ne fură ochii.
Pe Calea Moşilor, în aproximativ 300 de metri, am numărat nu mai puţin de opt săli de jocuri de noroc şi pariuri. Multe dintre ele, una lângă alta, încadrate sau despărţite de câte o casă de amanet .
Mai grav este că, potrivit unui studiu ESPAD, 13% din tinerii români în vârstă de 15 ani au jucat cel puțin o dată jocuri de noroc, respectiv 6% joacă frecvent (2-4 ori/lună sau mai frecvent).
În rândul medicilor, părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte interzicerea funcţionării sălilor de jocuri de noroc la parterul blocurilor.
În timp ce unii dintre psihiatri sunt de părere că scăderea accesibilităţii va determina şi o diminuare a tentaţiei de joc, existând deja modelul implementat cu succes in România care demonstrează acest efect, în cazul magazinelor de droguri legale, alţi psihologi spun că adicţia pentru „păcănele” nu va putea fi rezolvată în această manieră.
„Din punctul meu de vedere, ca psiholog, specializat pe dependenţa de jocuri de noroc, nu este absolut deloc o soluţie acest proiect. Asta pentru că în momentul în care o persoană dezvoltă o dependenţă, dacă nu o dezvoltă către sala de jocuri de noroc, o dezvoltă către alcool, către pornografie, către altfel de tipuri de dependenţă. Ca psiholog care lucrează de ani de zile cu persoanele care au probleme compulsive de joc de noroc, vă spun că soluţia este educaţia. De aici porneşte totul. Dacă nu vede sala de joc, vede cârciuma, îşi ia telefonul şi intră online. Ei speculează foarte mult şi găsesc imediat soluţii. Se apucă şi joacă online, ceea ce este şi mai puţin controlabil. (…) Adică eu îi închid sala de acolo, el rămâne cu tensiunile acumulate şi cu pulsiunile pe care le are, interne, şi ce face? Se duce şi joacă online sau se duce în cârciumă şi începe să bea.”, a declarat pentru G4Media.ro, psihologul Leliana Pârvulescu.
Potivit unui
studiu GFK realizat în 2016, 98.000 de persoane din totalul populaţiei României sunt considerate ca fiind „jucători problematici”.
Ca tipologie, jucătorii care practică unul dintre jocurile de noroc cu frecvenţă cel puţin săptămânală sunt preponderent bărbaţi tineri, necăsătoriţi, din mediul urban, cu educaţie medie şi cu un venit mediu pe gospodărie de aproximativ 2,500 lei.
Circa 32% dintre jucătorii ce practică jocuri de noroc cu frecvenţă săptămânală au între 18 şi 24 ani.
În general, jucătorii cu frecvenţă săptămânală joacă/pariază pentru distracţie şi pentru a câştiga bani. Întrebaţi care sunt motivele de joc, 87% au declarat că se simt bine atunci când joacă, în timp ce 74% au afirmat că joacă/ pariază şi pentru a câştiga bani.
Mai grav decât atât este că 20% dintre cei care intră într-o sală de joc, ar deveni dependeţi.
Potrivit Oficiului Naţional al Jocurilor de Noroc, citat de Digi24.ro, taxele încasate de statul român în 2017 au fost de 1 miliard 314 milioane lei.
Aproape dublu faţă de cele încasate în anul 2013, 700 milioane lei.
Sursa foto: Pexels.com
12 comentarii