S-a lansat Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice, format din cercetători și experți care au contribuit la raportul „Starea Climei” / Primul avertisment: orașele din România trebuie să se pregătească pentru veri tot mai fierbinți

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un grup de cercetători și experți români în domenii precum climatologie, meteorologie, energie, biodiversitate, sănătate și politici publice a lansat miercuri, 3 iunie, la București, Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice, o structură independentă care își propune să contribuie cu expertiză științifică la fundamentarea politicilor climatice din România. Inițiativa reunește mai mulți autori și colaboratori ai raportului național „Starea Climei” și își propune să funcționeze după modelul organismelor consultative similare – existente deja în numeroase alte state membre ale Uniunii Europene.

Consiliul afirmă că va funcționa pe baza principiilor independenței editoriale, transparenței surselor, rigorii metodologice și asumării explicite a pozițiilor.

Potrivit documentului de identitate al organizației, scopul acesteia este de a explica evoluțiile climatice și impactul lor asupra României, de a evalua politicile publice relevante și de a participa la dezbaterea publică prin recomandări și analize fundamentate științific.

Cine face parte din Consiliu

Noul organism reunește 11 cercetători și experți cu experiență în domenii diverse, de la climatologie și meteorologie până la energie, biodiversitate, științe sociale și sănătate.

Printre membrii fondatori se numără climatologii Bogdan Antonescu, Sorin Cheval, Mihaela Caian, Mihai Dima, Monica Ioniță și Adina-Eliza Croitoru, specialistul în politici energetice și climatice Radu Dudău, cercetătorul în politici climatice Mihnea Cătuți, biologul și ecologul Mihai Adamescu, profesorul de științe politice Gabriel Bădescu și antropologul medical Valentin-Veron Toma.

Potrivit prezentării oficiale, membrii Consiliului sunt implicați în proiecte internaționale de cercetare, activități ale Organizației Meteorologice Mondiale, Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC), programe Horizon Europe și instituții academice din România și străinătate.

De ce a fost creat acum

Lansarea Consiliului are loc într-un context în care efectele schimbărilor climatice sunt tot mai vizibile în România, se arată în documentele organizației.

Potrivit acestora, valurile de căldură, seceta prelungită, fenomenele meteorologice extreme și degradarea ecosistemelor afectează deja agricultura, resursele de apă, sănătatea populației, biodiversitatea și infrastructura. Consiliul susține că deciziile privind adaptarea și reducerea impactului schimbărilor climatice trebuie fundamentate pe date științifice și pe o colaborare mai strânsă între cercetători și factorii de decizie.

În declarația de principii, membrii afirmă că Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid, iar România se confruntă deja cu creșterea frecvenței și intensității valurilor de căldură și a fenomenelor meteorologice extreme.

FOTO: Participanți la evenimentul de lansare a Consiliului Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice, organizat la București. Cercetători, experți, reprezentanți ai societății civile, ai mediului academic și ai presei au participat la dezbaterea privind rolul științei în fundamentarea politicilor climatice din România. Sursa: Starea Climei Romania

Primul document: recomandări pentru orașele afectate de caniculă

Odată cu lansarea Consiliului a fost prezentat și primul document de politici publice intitulat De la recomandari la actiune_Pregatirea oraselor pentru provocarile climatice ale verii_CCSSC, adresat autorităților locale.

Documentul pornește de la date care arată că temperatura medie a verilor a crescut semnificativ în marile orașe ale României, iar numărul zilelor cu stres termic intens s-a dublat sau chiar triplat în unele zone urbane. Potrivit analizei, vara anului 2024 a fost cea mai severă înregistrată până acum, cu 63 din cele 92 de zile estivale afectate de valuri de căldură.

Raportul analizează evoluția temperaturilor și a stresului termic în zece orașe din România – București, Craiova, Galați, Iași, Brașov, Ploiești, Cluj-Napoca, Oradea, Timișoara și Constanța. Concluzia este că toate au devenit semnificativ mai calde în ultimele decenii, iar numărul zilelor cu stres termic intens s-a dublat sau chiar triplat în unele dintre ele.

Raportul pune un accent pe București, Craiova, Galați și Iași, orașele în care creșterea temperaturilor și a numărului de zile cu stres termic intens este cea mai pronunțată. În București, de exemplu, numărul zilelor cu stres termic a crescut cu peste 20 de zile pe an față de perioada de referință, potrivit analizei realizate de experți.

Autorii avertizează că în perioada iulie-august 2024 au fost estimate peste 600 de decese suplimentare asociate temperaturilor extreme, iar numărul orelor de muncă pierdute din cauza expunerii la căldură a ajuns la aproximativ 104 milioane de ore în 2023. În același timp, despăgubirile pentru locuințele afectate de furtuni aproape s-au dublat față de anul anterior.

Ce recomandă cercetătorii primăriilor

Printre măsurile care ar putea fi implementate chiar din această vară se numără extinderea rețelelor de spații răcoroase și adăposturi climatice, asigurarea accesului la apă potabilă în spațiul public, protejarea lucrătorilor expuși la temperaturi ridicate, adaptarea transportului public și îmbunătățirea comunicării riscurilor către populație.

În cadrul lansării, climatologul Sorin Cheval a arătat că unele dintre aceste măsuri încep deja să fie aplicate din luna iulie în București, menționând că municipalitatea va pune la dispoziția populației o rețea de adăposturi climatice și spații de răcorire pentru perioadele cu temperaturi extreme.

Pe termen mediu și lung, documentul recomandă dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie, extinderea infrastructurii verzi și albastre, reducerea suprafețelor impermeabile, crearea coridoarelor verzi urbane și elaborarea planurilor locale de adaptare climatică.

Autorii oferă și exemple concrete din alte orașe europene, precum Copenhaga, Rotterdam sau Ljubljana, dar și Medellin care au implementat coridoare verzi, adăposturi climatice și soluții bazate pe natură pentru reducerea efectelor caniculei și fenomenului de insulă de căldură urbană.

„Trebuie să trecem de la cercetare la decizie”

La lansarea Consiliului, membrii au explicat că una dintre mizele principale este transformarea expertizei științifice într-un instrument util pentru administrații și pentru factorii de decizie.

„Să ajungem și la oamenii care pot să ia decizii, pot să modifice lucrurile în țara asta și să implementeze strategiile care deja există”, a fost unul dintre mesajele transmise în cadrul dezbaterii de lansare.

Reprezentanții Consiliului spun că nu își propun să înlocuiască instituțiile statului, ci să ofere o punte între cercetare și politici publice, într-un moment în care efectele schimbărilor climatice sunt tot mai vizibile la nivel local.

Noua structură anunță că va continua să publice documente tematice și recomandări adresate autorităților centrale și locale, pe teme precum adaptarea orașelor, sănătatea publică, energia, biodiversitatea și gestionarea riscurilor climatice.