Rusia are multe bombe nucleare, dar acestea au un punct slab: au nevoie de tehnologia occidentală pentru a funcționa

Analiză a publicației spaniole La Razon, via Rador:

În contextul sancțiunilor impuse Rusiei în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei, unul dintre obiectivele cheie a fost limitarea dezvoltării sale militare și izolarea industriei sale tehnologice esențiale. Comunitatea internațională a căutat să-i restricționeze capacitatea de a-și moderniza mașina de război, în special în sectoarele sensibile. Deloc surprinzător, bombele nucleare sunt cele mai sensibile.

Aceste măsuri de presiune economică și comercială au fost concepute pentru a bloca accesul Moscovei la resurse industriale esențiale, în speranța că blocada tehnologică i-ar afecta direct programele de apărare. Cu toate acestea, implementarea acestor sancțiuni a scos la iveală complexități neașteptate și lacune semnificative.

Contrar așteptărilor, o anchetă recentă bazată pe o scurgere masivă de documente de achiziții publice a dezvăluit o realitate surprinzătoare: echipamentele și componentele fabricate în Occident rămân adânc înrădăcinate în infrastructura militară rusă, chiar și în instalații de înaltă securitate.

O vastă colecție de documente de achiziții publice, analizate de jurnaliști de investigație, a dezvăluit detalii tehnice precise despre echipamentele utilizate în instalațiile militare strategice rusești. Potrivit Real Clear Defense, această documentație arată modul în care componentele fabricate de companiile occidentale sunt integrate în proiectele lor strategice.

Planurile de construcție și specificațiile tehnice pentru bazele militare subterane și silozurile de rachete includ referințe explicite la produse de la anumiți producători europeni. Aceste documente detaliază modelele, furnizorii și măsura în care piesele trebuie instalate în cadrul instalațiilor.

Acestea nu sunt cazuri izolate sau piese contrafăcute. Informațiile scurse indică o solicitare sistematică pentru aceste produse, care erau enumerate în specificații și desene tehnice, unele dintre ele datând chiar înainte de 2022, dar care au continuat să apară în proiecte ulterioare. Companii precum Danfoss (valve), Grundfos (pompe), Rockwool (izolație) și Knauf (materiale de construcții) sunt menționate în aceste documente ca furnizori ai căror piese au fost specificate.

Deși unele dintre aceste companii au susținut că au încetat operațiunile directe în Rusia după invazie, documentele sugerează că fluxul de materiale sau prezența produselor lor a persistat. Acest lucru ar putea fi explicat parțial prin faptul că unele companii au menținut operațiuni locale prin intermediul filialelor sau pentru că produsele lor sunt considerate cu dublă utilizare (civilă și militară), iar reglementările privind sancțiunile sunt defectuoase în aplicarea lor practică.

Acest document, la care a avut acces agenţia spaniolă EFE, va sta la baza negocierilor Israelului și Hamasului privind un posibil acord de armistițiu la Doha, unde delegațiile ambelor părți se întâlnesc pentru o nouă rundă de discuții indirecte menite să ajungă la un acord.

Situația scoate la iveală o lacună în controlul exporturilor și aplicarea sancțiunilor. Deși exportul anumitor bunuri este interzis, prezența fabricilor și a rețelelor de distribuție în Rusia sau utilizarea țărilor terțe și a rutelor de aprovizionare complicate permit materialelor să ajungă la destinația lor militară finală. Responsabilitatea în aceste lanțuri complexe reprezintă o provocare semnificativă.

Lipsa unor audituri riguroase și dependența de declarațiile exportatorilor creează puncte oarbe în materie de reglementare . Materialele occidentale nu au ajuns în infrastructura nucleară rusească din întâmplare, ci prin intermediul unui sistem care, intenționat sau neglijent, permite acest lucru. Acest lucru subliniază nevoia urgentă de verificare dincolo de simpla prezumție de conformitate în aplicarea sancțiunilor internaționale.

Traducerea Rador: Rodezia Costea