Rusia amenință Armenia din cauza ”flirtului cu Occidentul”

Rusia i-a transmis luni premierului armean Nikol Paşinian că el însuşi este de vină pentru victoria Azerbaidjanului asupra Nagorno-Karabah pentru că a insistat mai degrabă să flirteze cu Occidentul decât să lucreze cu Moscova şi Baku pentru pace, relatează Reuters, citată de Agerpres.ro.

Paşinian a declarat duminică într-un discurs către naţiune că Rusia a eşuat în Armenia prin faptul că nu a oferit mai mult ajutor pentru a evita criza din Karabah, adăugând că va trebui să transforme alianţele de securitate ale Armeniei.

Ministerul rus de Externe a reacţionat luni printr-un atac puternic împotriva lui Paşinian.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

„Suntem convinşi că autorităţile armene fac o enormă eroare încercând conştient să distrugă legăturile ruso-armene, care au multiple faţete şi au fost fondate în urmă cu secole, şi făcând din ţara lor un ostatic al jocurilor politice ale Occidentului”, a transmis diplomaţia rusă într-un comunicat, citat de AFP.

Rusia, care dispune de o forţă de menţinere a păcii de 2.000 de soldaţi în regiune, a declarat că Paşinian încearcă să se absolve de „responsabilitate pentru eşecurile sale proprii pe planul politicii externe şi interne, dând vina pe Moscova”.

„Ultimele declaraţii ale lui Nikol Paşinian confirmă concluziile noastre precedente, indicând că procese inspirate de Occident şi incitate de Erevan şi care distrug propria lor ţară şi relaţiile noastre bilaterale nu sunt episodice, ci sistematice”, insistă Ministerul rus de Externe în text.

„Aceste demersuri destinate să lanseze o nouă politică prooccidentală sunt justificate de Armenia fără probe prin aşa-zisele erori comise de Federaţia Rusă”, se afirmă în document.

Cu o zi în urmă, premierul armean Nikol Paşinian a reproşat implicit Moscovei lipsa sa de sprijin, calificând drept „ineficiente” alianţele actuale ale ţării sale, în special cu Rusia. Armenia face parte din Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), alături de Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan şi Rusia.

Remarcile lui Paşinian despre transformarea alianţelor indică faptul că el se pregăteşte să abandoneze alianţa Armeniei cu Moscova pentru a se îndrepta spre Occident, a spus Ministerul rus de Externe.

Rusia a afirmat că Paşinian „s-a eschivat să lucreze cu Rusia şi Azerbaidjanul şi a fugit în schimb spre Vest” pentru a rezolva criza din Karabah şi că autorităţile din Erevan au alimentat o isterie antirusă în mass-media armeană.

Totodată, Moscova a negat şi presupunerile că ar avea vreo legătură cu protestele de la Erevan, susţinând că nu Rusia alimentează „revoluţiile colorate” (aşa cum numeşte Moscova contestările în masă în spaţiul ex-sovietic), ci Occidentul.

Armata azeră a repurtat săptămâna trecută o victorie militară fulgerătoare împotriva „republicii” autoproclamate în Nagorno-Karabah, regiune populată în majoritate de etnici armeni, alipită în 1921 Azerbaidjanului de puterea sovietică.

Baku a promis că va proteja drepturile celor aproximativ 120.000 de armeni care locuiesc în Karabah, dar mulţi refuză să accepte asigurările sale.

În ultimele zile, mii de locuitori din Nagorno-Karabah – considerat la nivel internaţional drept teritoriu azer – s-au refugiat în Armenia. Cel puţin 6.650 de persoane au trecut frontiera cu Armenia venind din regiunea azeră Nagorno-Karabah până luni, ora 13:00 GMT, a relatat anterior agenţia de presă Sputnik Armenia, citând guvernul armean, faţă de aproximativ 4.850 de persoane cu cinci ore mai devreme, potrivit Reuters.

Această enclavă montană a fost în trecut scena a două războaie între Armenia şi Azerbaidjan: unul între 1988 şi 1994 (30.000 de morţi) şi altul în toamna anului 2020 (6.500 de morţi).

sursa: Agerpres.ro