Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Un grup de 11 state membre NATO, inclusiv România, a anunțat la Summitul Alianței de la Ankara lansarea unui program comun pentru achiziția aeronavelor de supraveghere și control Saab GlobalEye, care vor înlocui treptat actuala flotă de avioane-radar AWACS utilizată în Europa, potrivit unui comunicat NATO.
Anunțul a fost făcut în cadrul Forumului Industriei de Apărare organizat pe marginea summitului și reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte de modernizare a capacităților de avertizare timpurie și supraveghere ale Alianței din ultimii ani.
Conform NATO, platforma GlobalEye va oferi capabilități avansate de monitorizare în mediul aerian, terestru și maritim, fiind concepută pentru a identifica amenințări moderne precum roiurile de drone, rachetele de croazieră și rachetele balistice.
Noua aeronavă este considerată un succesor modern pentru actualele avioane-radar Boeing E-3 Sentry, aflate în serviciu de mai multe decenii.
Deși este mai compactă decât AWACS-ul produs de Boeing, aeronava suedeză operează la altitudini mai mari, poate atinge viteze superioare și dispune de o rază operațională semnificativ extinsă.
Potrivit datelor prezentate în cadrul summitului, autonomia operațională este cu aproximativ 50% mai mare decât cea a actualei generații de aeronave-radar.
Directorul executiv al Saab a declarat că livrările noilor aeronave către alianță ar putea începe încă din 2030, dacă NATO va încheia rapid contractul cu compania, notează Sky News.
Micael Johansson a precizat în fața reporterilor de la Ankara că prețul final al tranzacției nu a fost încă convenit, dar a estimat că acesta se va situa între 400 și 450 de milioane de dolari pe avion.
La programul comun participă România, Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia și Suedia.
NATO a descris proiectul drept un exemplu de cooperare transatlantică, în care industria europeană și cea canadiană joacă rolul principal, beneficiind însă și de contribuții importante din partea companiilor americane.
În paralel cu acest program, alte opt state membre au lansat o inițiativă separată pentru dezvoltarea unor capabilități naționale de avertizare timpurie și supraveghere.
Achiziția noilor aeronave face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri adoptate la summitul de la Ankara, care vizează întărirea capacităților de apărare și descurajare ale NATO într-un context de securitate tot mai complex.
Alianța urmărește astfel să își modernizeze infrastructura militară și să își consolideze capacitatea de răspuns, în special pe Flancul Estic, unde amenințările aeriene și maritime au devenit o preocupare majoră în ultimii ani.