Retrospectivă 2019 în Parlament: Moțiunea împotriva Guvernului Dăncilă, învestirea Guvernului Orban, adoptarea bugetului prin asumarea răspunderii

Parlamentul a avut, în 2019, o activitate bogată, cu schimbarea conducerii celor două camere, multe proiecte importante dezbătute, o moţiune de cenzură adoptată, un nou guvern învestit, iar sfârşitul anului a venit cu o premieră – adoptarea bugetului de stat prin asumarea răspunderii Guvernului, transmite Agerpres.ro.

Înaintea alegerilor prezidenţiale, pe 10 octombrie, PNL, USR, PMP, Pro România, ALDE, UDMR şi grupul minorităţilor naţionale au susţinut împreună moţiunea de cenzură „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!”, care a întrunit 238 de voturi, cu cinci mai mult decât minimul necesar. Mobilizarea a fost atât de mare încât un senator PMP a venit cu ambulanţa, de la Cluj-Napoca, pentru participa la vot. Demersul a reuşit să convingă şi patru parlamentari PSD, care au votat moţiunea. Ulterior, aceştia au fost fie excluşi, fie au părăsit partidul.

Pe 4 noiembrie, la mai puţin de o lună de la demiterea Guvernului Dăncilă, a fost învestit executivul liberal condus de Ludovic Orban. Echipa guvernamentală propusă de Ludovic Orban a obţinut 240 de voturi favorabile din cele 233 necesare. Au votat „pentru” inclusiv social-democraţii Cristina Burciu, Eugen Gioanca şi Elena Hărătău, dar şi mai mulţi parlamentari de la Pro România – Sorin Cîmpeanu, Daniel Constantin, Mircea Banias, Emilia Meiroşu, Georgian Pop, Liviu Balint şi Damian Florea.

La sfârşitul anului, guvernul liberal şi-a asumat răspunderea pe mai multe proiecte de lege importante. Procedura de asumare a răspunderii prevede ca proiectele care fac obiectul ei să fie considerate adoptate, fără dezbatere, dacă în trei zile nu se depune o moţiune de cenzură. Guvernul Orban şi-a angajat răspunderea pe bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe 2020 şi pe modificările aduse OUG 114/2018. De asemenea, tot prin angajarea răspunderii Executivului au fost adoptate proiectele de modificare ale unor prevederi din Legile justiţiei, dar şi modificarea Ordonanţei 51 privind transportul de persoane, precum şi legea de aprobare a plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar 2020.

Adoptarea proiectului de buget prin asumarea răspunderii Guvernului reprezintă o premieră în viaţa politică românească. Premierul Orban şi-a argumentat decizia afirmând că era singura formulă prin care proiectul de buget să fie adoptat până la sfârşitul anului. PSD a criticat demersul, iar preşedintele Camerei a sesizat Curtea Constituţională invocând un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern.

Priorităţile Parlamentului, modificate după instalarea guvernului liberal

Legislativul şi-a schimbat priorităţile legislative odată cu instalarea la Palatul Victoria a unui guvern liberal, dar şi după înlocuirea conducerii PSD.

**La Camera Deputaţilor, la începutul anului, când coaliţia PSD-ALDE susţinută de UDMR deţinea majoritatea parlamentară, iar preşedinte al Camerei Deputaţilor era Liviu Dragnea, dezbaterile a fost concentrate pe legislaţia referitoare la justiţie, modificarea Codurilor penale, bugetul pe 2019 fiind adoptat abia la sfârşitul lunii februarie, după ce a fost trimis spre reexaminare de şeful statului.

Au fost votate mai multe proiecte controversate la vremea respectivă, precum cel referitor la modificarea statutului Băncii Naţionale, iniţiat de parlamentarii social-democraţi Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae, care viza limitarea rezervelor de aur ale ţării din străinătate, sau modificările la Codul de procedură penală şi Codul penal. Toate aceste proiecte au fost atacate la Curtea Constituţională de către Opoziţie, apoi lăsate în sertare, mai arată Agerpres.ro.

De asemenea, în prima sesiune, PNL, USR şi PMP au depus mai multe moţiuni simple. Printre ele, moţiunea împotriva ministrului Justiţiei – „Tudorel Toader şi PSD – ALDE, luaţi mâinile murdare de pe justiţie”, împotriva ministrului Finanţelor – „Lăcomia pesedistă subminează economia naţională”, moţiunea împotriva ministrului Transporturilor – „Mandatul ministrului Cuc, cu numărul 3, este de nota 3”, dar şi o moţiune care îl viza pe ministrul Energiei intitulată „SOS sectorul energetic – PSD şi ALDE duc România în beznă”. Toate au fost respinse de plenul Camerei Deputaţilor.

La iniţiativa PSD, a fost înfiinţată şi o Comisie parlamentară de anchetă pentru investigarea eventualelor nereguli şi fraude semnalate în spaţiul public cu ocazia derulării procesului electoral la alegerile din 26 mai 2019. Forul nu şi-a finalizat încă raportul.

În iunie, spre sfârşitul primei sesiuni parlamentare, preşedintele Camerei Deputaţilor a fost schimbat. Deputatul PSD Marcel Ciolacu a fost ales la conducerea forului Legislativ, după ce Liviu Dragnea a fost încarcerat, fiind condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare. La scurt timp după ce a fost instalat în funcţie, Ciolacu a anunţat că PSD renunţă la modificările aduse legilor justiţiei.

În vacanţa de vară, Camera Deputaţilor şi Senatul s-au întrunit în sesiune extraordinară pentru a adopta legea prin care votul în Diaspora pentru alegerile prezidenţiale a fost extins la trei zile. Proiectul a întrunit unanimitatea partidelor pentru a rezolva problemele apărute la ultimele scrutine, când românii din străinătate nu şi-au putut exercita dreptul de vot din cauza cozilor de la secţiile de vot.

A doua sesiune parlamentară s-a axat pe proiecte precum modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului – pentru a rezolva blocajul la examenul de rezidenţiat sau modificarea OUG 59/2000 privind Statutul personalului silvic, prin care pădurarilor li se permite să poarte arme. Totodată, Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, abrogarea Legii referitoare la recursul compensatoriu, acest demers fiind susţinut, pe lângă PNL, USR, PMP, şi de PSD.

Odată cu schimbarea Guvernului, reprezentanţii PSD, având în continuare majoritate în forurile de conducere ale celor două Camere, au încercat introducerea pe ordinea de zi a plenului a mai multor proiecte iniţiate de liberali pe vremea când se aflau în Opoziţie şi care vizau fie creşterea cheltuielilor bugetare, fie scăderi de taxe. Una dintre aceste măsuri se referă la reducerea cotei TVA, proiectul fiind adoptat în Comisia de buget, finanţe. În plen, PNL a reuşit, însă, retrimiterea sa la comisie, unde se află şi în prezent.

De asemenea, PSD a propus dublarea a alocaţiilor pentru copii, iar proiectul a fost adoptat de plenul Camerei Deputaţilor – for decizional şi se află la promulgare. Această lege a fost criticată de liberali, premierul Ludovic Orban precizând că bugetul României pe 2020 nu mai suportă nicio nouă cheltuială suplimentară.

Deputaţii au dezbătut şi adoptat în comisia de specialitate şi proiectul de abrogare a pensiilor speciale iniţiat de PNL, însă documentul nu a mai ajuns la vot în plenul Camerei Deputaţilor până în finalul ultimei sesiuni parlamentare din 2019.

** Şi Senatul şi-a schimbat preşedintele în 2019. Teodor Meleşcanu l-a înlocuit pe Călin Popescu Tăriceanu, care a demisionat din această funcţie pe 2 septembrie, după ce partidul său, ALDE, a ieşit de la guvernare.

Câteva zile mai târziu, Teodor Meleşcanu, la acea dată membru ALDE, a fost ales preşedinte al Senatului, susţinut de PSD. Alegerea sa a fost contestată la CCR, dar pronunţarea pe această speţă a fost amânată pentru 22 ianuarie 2020.

Tot în 2019, senatorii au respins cererile DNA de încuviinţare a urmăririi penale a lui Călin Popescu Tăriceanu, în perioada în care era preşedintele acestui for legislativ, dar şi în cazul senatorului PSD, Florian Bodog, fost ministru al Sănătăţii.

Senatorii au adoptat, în acest an, 45 proiecte de lege iniţiate de Guvern, 26 ordonanţe emise în baza legii de abilitare a Guvernului, 85 de ordonanţe de urgenţă şi 343 de propuneri legislative ale parlamentarilor.

Printre cele mai importante, OUG 92/2018 pentru modificarea unor acte normative în domeniul Justiţiei, prin care se prorogă termenul de intrare în vigoare a pensionării anticipate a magistraţilor până la 1 ianuarie 2022, menţinându-se pentru următorii doi ani vechimea minimă de 25 de ani. De asemenea, Senatul a mai adoptat pe 21 octombrie, în calitate de Cameră decizională, un proiect legislativ care vizează reducerea numărului de ore la clasă, în funcţie de vârstă, şi introducerea unor sesiuni de pregătire a personalului didactic asupra problemelor legate de violenţa psihologică – bullying.

Pe de altă parte, au fost adoptate tacit, în Senat, în 2019, un număr de acte normative semnificativ mai mare faţă de anul precedent – de la 40 de proiecte în 2018, la 280 în 2019. Într-o singură zi, pe 21 octombrie, senatorii au adoptat tacit 115 proiecte al căror termen pentru dezbatere şi vot expirase.

Printre ele se numără cel al PMP referitor la noi reguli pentru reprezentarea românilor din Diaspora în Parlament sau propunerea legislativă care prevede măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiţigănismului. O altă propunere legislativă adoptată tacit se referă la modificarea Legii 241/2005 pentru combaterea evaziunii fiscale, iniţiată de senatorul PSD Eugen Teodorovici, care prevede pedepse de la un an la şase ani pentru reţinerea şi neplata la timp a impozitelor şi contribuţiilor la bugetul de stat. De menţionat şi adoptarea tacită a OUG 40/2019 potrivit căreia preşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

PNL şi USR au iniţiat şi în Senat, în prima sesiune parlamentară, mai multe moţiuni simple care au fost respinse. Moţiunea simplă împotriva ministrului Justiţiei Tudorel Toader nu a mai fost dezbătută, întrucât demersul iniţiatorilor PNL şi USR a rămas fără obiect în urma demisiei acestuia pe 18 aprilie. Moţiunile împotriva miniştrilor de Finanţe (Eugen Teodorovici) şi al Afacerilor Externe (Teodor Meleşcanu) au fost respinse.

În a doua sesiune legislativă a fost depusă singura moţiune simplă adoptată de Senat anul acesta. Documentul, depus de PSD după învestirea noului Guvern condus de Ludovic Orban, l-a vizat de actualul ministru al Finanţelor Florin Cîţu, dar, deşi a trecut, nu a avut niciun efect asupra activităţii acestuia. Premierul Orban a afirmat că este mulţumit de activitatea ministrului Finanţelor şi nu doreşte să-l înlocuiască, mai arată Agerpres.ro.

sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea