Republica Moldova începe să investească în energia verde ca să scape de dependența de Rusia

Analiză Liberation via Rador:

Republica Moldova își accelerează tranziția către energiile regenerabile pentru a scăpa de dependența de gazul rusesc. Până în 2030, acestea ar trebui să depășească 30% din consumul național.

În jurul satului Hirova, galbenul strălucitor al florilor de floarea-soarelui luminează peisajele colinare. La început de august, soarele moldovenesc este darnic, spre bucuria Stelei Gîrbu. Casa ei, acoperită cu panouri fotovoltaice, se află la poalele unei mici vii. Datorită energiei solare, această asistentă maternală și-a redus drastic facturile la electricitate.

„Puteau depăși 2 000 de lei (100 €) pe lună. Cu salariul meu de 6 000 de lei (300 €), nu mă descurcam”, calculează Stela, care are în grijă, cu normă întreagă, cinci copii minori aflați în plasament. Frigidere, aparate de aer condiționat, centrale termice… toate funcționează acum cu energie solară, cu o capacitate de 6 kW. „Suntem foarte mulțumiți. /Investiția/ ne-a ușurat viața și ne-a permis să mergem mai departe”, spune Stela, stând în sufrageria ei decorată în tonuri de maro.

De trei ani, tranziția spre energiile regenerabile s-a accelerat în Republica Moldova – o tendință impulsionată de creșterea prețurilor la electricitate și de nevoia de independență energetică față de Moscova. Pe 29 iunie, s-a înregistrat chiar un record național: în acea zi, 48% din electricitatea consumată provenea din surse regenerabile.

O cifră punctuală, dar care părea de neconceput la începutul războiului din Ucraina vecină. În acel moment, Republica Moldova depindea aproape în totalitate de gazul rusesc. „Eram una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa în materie de securitate energetică”, își amintește Carolina Novac, secretar de stat responsabil cu decarbonizarea.

Până în 2025, majoritatea electricității moldovenești era produsă în regiunea separatistă Transnistria. Autoritățile locale proruse primeau gratuit gaz din Rusia, pe care îl transformau apoi în electricitate ieftină, revândută Chișinăului. Însă, în ianuarie, contractul care permitea Gazprom să treacă prin Ucraina a expirat. Rusia a refuzat să folosească rute alternative, ceea ce a provocat întreruperi importante de gaz și curent în Transnistria.

Dacă restul țării cumpăra deja gaz de pe piața europeană, peste 70% din electricitate provenea tot din regiunea separatistă. „Există un risc real de penurie. A trebuit să identificăm alte surse, să învățăm să ne aprovizionăm de pe piața liberă și să accelerăm instalarea energiilor regenerabile”, explică Carolina Novac.

În februarie, Bruxelles-ul a lansat un plan de sprijin de 250 de milioane de euro pentru „independența și reziliența energetică” a Republicii Moldova. În ciuda infrastructurii limitate și a costurilor ridicate, țara a reușit să se aprovizioneze de urgență de pe piața europeană. În plus, două linii de înaltă tensiune sunt în construcție pentru conectarea Republicii Moldova la rețeaua românească. Prima ar trebui finalizată până la sfârșitul anului.

Pentru a-și consolida autonomia, Republica Moldova vrea să mizeze și pe producția internă: până în 2030, energiile regenerabile locale ar trebui să depășească 30% din consumul anual. Guvernul a reușit să atragă investiții private, în special prin garantarea unor prețuri fixe pe o perioadă de 15 ani.

„Ultima criză energetică a acționat ca un catalizator și a generat un nou val de investiții în domeniul regenerabilelor”, spune Eugen Gîrlea, președintele Asociației Producătorilor de Energie Eoliană și Fotovoltaică (APEEEF).

În toată țara, parcurile solare se înmulțesc vizibil și reprezintă acum 69% din energiile „verzi”, potrivit Centrului Național pentru Energie Durabilă (CNED). „Regenerabilele au jucat un rol important în asigurarea securității energetice a țării”, subliniază Mihail Gîdei, administratorul Navitas Energy.

Compania a semnat contracte cu peste 250 de mici producători și construiește 11 parcuri fotovoltaice, majoritatea pe terenuri agricole abandonate.

Entuziasmul pentru energia solară a dus chiar la o saturație a pieței. În orele de maximă expunere la soare, energia solară ajunge uneori la prețuri prea mici pentru a fi rentabilă. Și niciun parc din Republica Moldova nu dispune în prezent de baterii de stocare.

Pentru Mihail Gîdei, acestea vor deveni în curând indispensabile pentru a evita pierderile. „Bateriile de stocare le vor permite producătorilor să reinjecteze electricitatea seara, când prețurile sunt mai mari”, precizează el. În opinia sa, energia eoliană va fi pe termen lung mai rentabilă, chiar dacă acum reprezintă doar o treime din producția de energie regenerabilă moldovenească.

Această tranziție energetică are și o dimensiune ecologică: potrivit Națiunilor Unite, Republica Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa la schimbările climatice.

Sergiu Ermurachi, proprietarul unei fabrici de produse de patiserie tradiționale, și-a mărit recent capacitatea parcului fotovoltaic, care produce acum până la 200 kW. La câțiva metri de panourile de culoare gri-închis, a plantat rânduri de pini negri. „Dorim să compensăm emisiile de CO₂ generate de companie, plantând copaci”, explică antreprenorul, recunoscând că problemele de mediu rămân un subiect marginal pentru o mare parte a populației moldovenești.

Pentru a schimba situația, unele asociații se bazează pe educarea tinerilor. Școli de vară despre climă și practici durabile sunt organizate în timpul vacanțelor.

„Trebuie să asigurăm tranziția verde, dar asta presupune și un nivel mai bun de educație în rândul populației”, spune Nicolae Cernomaz, aflat în vizită la un parc de turbine eoliene. Ca mulți alți tineri moldoveni, se pregătește să își continue studiile în străinătate. Însă promite că se va întoarce într-o zi în țară, pentru a contribui la „construirea unui viitor durabil”.

Traducerea Rador: Ruxandra Lambru