Reacția ONG-urilor care au participat la întâlnirea cu Ciolacu pe tema reformei asistenţei sociale: Sancţiunile să fie proporţionale cu neregula identificată

ONG-uri, după întâlnirea cu Ciolacu: Solicităm instituţiilor să-şi facă datoria, să pună la adăpost beneficiarii care cad pradă grupărilor infracţionale şi să-i pedepsească pe toţi cei care au comis infracţiuni, relatează news.ro

Mai multe organizaţii care au participat la întâlnirea de luni cu premierul Marcel Ciolacu privind reforma sistemului de asistenţă socială solicită ca acţiunile de control desfăşurate în centrele sociale să fie adecvate, evitând astfel ca un grup mare de inspectori să vină deodată, iar comportamentul faţă de beneficiari şi personal să fie empatic şi respectuos. ”Solicităm instituţiilor statului să-şi facă datoria, să pună la adăpost beneficiarii care cad pradă grupărilor infracţionale şi să-i pedepsească pe toţi cei care au comis infracţiuni, dar situaţiile constatate în aceste zile nu sunt poveştile noastre, ale celor ce am clădit ani de zile servicii sociale, în care respectul pentru oameni e cel mai important. Solicităm realizarea unui Plan de acţiune pentru prevenirea tratamentelor rele, inumane şi degradante, care să prevină situaţii precum cele de la Mureş/Ilfov”, afirmă acestea.

Mai multe organizaţii membre în Platforma Socială care au participat, luni, la întâlnirea cu premierul Marcel Ciolacu, ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, privind reforma sistemului de asistenţă socială, afirmă, într-un comunicat de presă, că sectorul furnizorilor de servicii sociale are parte zilele acestea de o atenţie publică fără precedent, generată în principal de cazurile de abuz şi tratament inuman descoperite în Ilfov şi în Mureş.

”În cadrul întâlnirii, organizaţiile au prezentat concluziile şi recomandările lor cu privire la modalitatea în care a fost realizată campania de control, aşa încât inspectorii să fie concentraţi mai mult pe prevenirea disfuncţionalităţilor şi pe calitatea îngrijirii. Seria de controale efectuate în ultimele trei săptămâni a relevat o serie de nereguli ale modului în care institutuţiile statului îşi realizează atribuţiile de control. Acestea au avut efecte negative asupra oamenilor din centrele vizate, asupra comunităţii în care acestea funcţionează şi asupra personalului de asistenţă şi îngrijire directă”, susţin acestea.

Organizaţiile adaugă că au mai multe ”aşteptări imediate”, între care aceea ca echipele de control să fie pregătite în prealabil cu privire la specificul activităţilor şi spaţiilor pe care le controlează şi să existe norme tehnice adecvate, în fiecare din agenţiile de control.

”Nu orice serviciu rezidenţial cu persoane vulnerabile e un spital. (De exemplu, în acţiunile de control ni se solicită halate albe pentru personal, care nu fac decât să intimideze rezidenţii. Ni se cere firmă de colectare a medicamentelor neutilizate, deşi cumpărăm reţetele personalizat, ca acasă). Spaţiile de cazare în serviciile de asistenţă socială nu sunt hoteluri (se solicită cearceafuri albe, schimbarea zilnică a lenjeriei). Serviciile noastre sociale nu privează de libertate (se solicită camere de supraveghere în holurile locuinţelor, chiar şi când acestea sunt apartamente în care au fost organizate locuinţe protejate). Nu orice bucătărie e cantina – în serviciile noastre, beneficiarii gătesc pentru că locuinţa protejată e ACASĂ pentru ei, iar noi le cultivăm deprinderi de viaţă independentă). Serviciul social nu e muzeu. Se întâmplă ca persoanele rezidente să nu fie întotdeauna calme. Pereţii se mai strică, mobilele se deteriorează, dar noi nu vom zugrăvi sau cumpăra mobilier nou de fiecare data, aşa cum nu facem asta nici acasă”, se arată în comunicat.

Semnatarii documentului susţin că numărul instituţiilor şi al persoanelor care le reprezintă aflate în control în acelaşi timp trebuie să fie dimensionat potrivit spaţiului în care se face vizita: ”Recomandăm evitarea situaţiilor în care un grup mare de inspectori (12-15) vin în control în acelaşi timp, afişarea armelor în spaţiile comune cu alţi locatari (blocuri/aglomerări de case), pentru că se creează sentimentul că beneficiarii sunt periculoşi şi efectul de teamă şi respingere din partea comunităţii va fi foarte greu de contracarat)”.

De asemenea, ei cer ca sancţiunile să fie proporţionale cu neregula identificată şi adaptate situaţiei concrete de pe teren, iar comportamentul faţă de persoanele care se află în centre şi locuinţe protejate, atât beneficiari, cât şi personal de îngrijire, să fie ”respectuos, empatic şi centrat pe prevenţie şi rezolvare de situaţii”.

”Solicităm instituţiilor statului să-şi facă datoria, să pună la adăpost beneficiarii care cad pradă grupărilor infracţionale şi să-i pedepsească pe toţi cei care au comis infracţiuni, dar situaţiile constatate în aceste zile nu sunt poveştile noastre, ale celor ce am clădit ani de zile servicii sociale, în care respectul pentru oameni e cel mai important. Solicităm realizarea unui Plan de acţiune pentru prevenirea tratamentelor rele, inumane şi degradante, care să prevină situaţii precum cele de la Mureş/Ilfov. Remarcăm importanţa vizitelor inopinate de monitorizare realizate prin intermediul organizaţiilor neguvernamentale de apărare a drepturilor omului (watchdog) şi considerăm esenţial ca autorităţilor să semneze de urgenţă protocoalele în baza cărora se pot realiza aceste monitorizări în continuare. De asemenea, Statul român trebuie să aibă oglinda parcursului beneficiarilor prin sistem, statistici cu privire la transferuri, decese, modalitatea de accesare a serviciilor dedicate, gradul de pregătire al personalului de asistenţă şi modalităţi de raportare periodică”, mai cer reprezentanţii organizaţiilor.

Ei afirmă că peste 50% din furnizorii de servicii sociale din România sunt privaţi, iar serviciile lor sunt acoperite doar în proporţie de 10-14% din bani publici.

”În fapt, noi suntem investitori în asistenţa socială din România prin fonduri atrase de la donatori privaţi şi internaţionali. Nevoia de servicii sociale este atât de mare în România încât fiecare categorie de servicii are liste foarte mari de aşteptare. Finanţarea sectorului de asistenţă socială din România este însă insuficientă pentru a răspunde acestei nevoi în creştere. Fără o alocare financiară corespunzătoare nu pot exista servicii corespunzătoare, nici resurse umane profesioniste, nici control eficient. Aceste probleme au fost deja cuprinse în proiectul de modificare a Legii asistenţei sociale 292/2011, realizat de către MMSS în colaborare cu organizaţiile societăţii civile, în ultimii doi ani. Încurajăm finalizarea lui cât mai rapidă”, arată ei.

Potrivit sursei citate, s-a discutat şi despre necesitatea revizuirii Legii calităţii serviciilor sociale (197/2012) şi a Legii privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap 448/2006.

”Ne-am afirmat disponibilitatea de a avansa o foaie de parcurs care să stabilească modul în care vom lucra cu ministerul, pentru aceste revizuiri legislative. În cadrul întâlnirii de azi, am atenţionat că o relaţie corectă, de parteneriat cu ONG-urile din servicii sociale, înseamnă şi consultarea cu privire la alte proiecte majore ce influenţează sectorul. Apreciem că este foarte important să fim consultaţi cu privile la toate schimbările majore pe  ministerul intenţionează să le realizeze în sectorul social. Rămânem dispuşi la dialog şi la lucrul pe acte normative, în măsura în care relaţia cu autorităţile e guvernată de respect pentru munca noastră şi de corectitudine. Ministrul muncii a precizat că în perioada următoare vom fi consultaţi cu privire la propuneri de modificare a  Legii asistenţei sociale şi vom fi invitaţi în grupuri de lucru pe alte acte normative a căror modificare se intenţionează”, mai scrie în comunicat.

Semnatarii acestui document sunt organizaţiile membre în Platforma Socială: FONSS – Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, Confederaţia Caritas România, FONPC – Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale Pentru Copil, Federaţia Dizabnet, acesta fiind susţinut de: FDSC – Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, CRJ – Centrul de Resurse Juridice, Federaţia SenioriNet, ANIP – Asociaţia Naţională de Îngrijiri Paliative, Federaţia Filantropia.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, în debutul întâlnirii consultative de luni la Palatul Victoria, cu organizaţii nonguvernamentale, pentru reforma sistemului de asistenţă socială din România, că Guvernul va veni cu o ordonanţă de urgenţă până pe 31 august care să schimbe sistemul de control şi autorizare privind centrele de îngrijire şi asistenţă socială. Liderul PSD a adăugat că insistă în legătură cu desfiinţarea a cel puţin a unei instituţii din interiorul Ministerului Muncii care „nu a ştiut să acopere ca şi control, fiind o verigă în plus folosită de cineva pentru a scoate nişte profituri, nu de a proteja persoanele”. Şeful Executivului a mai precizat că, în opinia sa, anchetele demarate de către DIICOT şi DNA privind ororile din azilele pentru bătrâni vor dezvălui nu doar abuzuri şi torturi, cât şi morţi cauzate de rele tratamente, informează news.ro