Răsaduri gratuite de roşii româneşti oferite ţăranilor pentru producţia ecologică a chutney-urilor britanice / ”M-a atras la agricultura din Transilvania faptul că oamenii îşi produceau singuri hrana și se foloseau puţine substanţe chimice”

Agricultorii din comuna Saschiz primesc în fiecare primăvară răsaduri gratuite de roşii din soiul românesc „Inimă de bou” pentru a le cultiva în propriile curţi, fără a folosi pesticide, iar toamna, după ce îşi umplu cămările cu bulion şi cu alte preparate din tomate, surplusul este cumpărat la preţul pieţei de o asociaţie a fermierilor din Scoţia, care a înfiinţat o fabrică de produse ecologice în localitate, relatează Agerpres.

„În primăvară cumpărăm din Ţopa răsaduri de tomate, soiul ‘Inimă de bou’, acele roşii mari, urâte, dar foarte gustoase, le dăm gratuit la oameni, apoi în august-septembrie surplusul de tomate îl cumpărăm înapoi la preţul pieţei. Îi ajutăm şi pe ei, după ce fac bulion, iar surplusul îl aduc la noi. Aşa suntem siguri că roşiile nu sunt stropite. Le trimitem şi la analize, dar nu am avut probleme cu pesticide sau cu ceva ce nu ar fi trebuit să fie în ele. De aceea cumpărăm şi fructe din livezile oamenilor. Dacă avem vreo comandă mai mare, cumpărăm şi de la magazinelor locale (…) Aceste produse, chutney, sunt originare din India, dar când am venit aici, am descoperit că şi saşii le făceau din produse locale. Ne-am gândit să împrumutăm reţete şi să mai aducem câteva din Anglia, unde chutney-urile sunt foarte populare şi să le prezentăm publicului din România, pentru că, în afară de comunităţile de saşi din această zonă, nimeni nu făcea şi nu s-au mai întâlnit cu aşa ceva. Atunci a trebuit să îi convingem pe consumatori că este un produs făcut în România, reţetele sunt tradiţionale. Până la urmă am reuşit, pentru că generaţia mai tânără este din ce în ce mai deschisă pentru noi gusturi şi combinaţii”, a declarat managerul companiei, Sandor Doczi.

Pe lângă culturile ecologice de roşii, la Saschiz se pune mare accent şi pe rabarbură, dar mai ales pe soc, care este acum protejat de o fundaţie scoţiană.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

„Am venit în România în anul 2002 pentru a vedea socul şi am devenit directorul unei fundaţii care protejează cultura de soc. Când am căutat unde să ne stabilim, am vizitat toate primăriile din zonă şi primarul din Saschiz a fost singurul care a înţeles misiunea noastră şi ne-a primit aici. M-a atras la agricultura din Transilvania faptul că oamenii îşi produceau singuri hrana, se foloseau puţine substanţe chimice, gustul mâncării era pur şi simplu incredibil iar aroma fantastică. Dar devine din ce în ce mai greu să obţii aceste gusturi, când ţăranii intensifică producţia, încep să folosească substanţe chimice. Aşa că trebuie să fim foarte atenţi de la cine cumpărăm şi ce cumpărăm”, a declarat directorul fundaţiei, Jim Turnbull.

Între timp, la Saschiz, pe lângă chutney-urile de roşii şi siropul de soc au început să fie fabricate o serie de chutney-uri de ceapă roşie, de prune cu usturoi, combinaţii considerate „ciudate” de către oamenii mai conservatori, însă care au mare succes în Marea Britanie.

Jim Turnbull a arătat că mulţi nu se aşteaptă ca prunele să meargă foarte bine cu usturoiul, însă această combinaţie este foarte bună cu carnea de porc şi cea de pui. O altă combinaţie, făcută pentru prima dată în urmă cu şase ani la Saschiz, este ketchupul de prune, care este foarte bun cu carne de pui, însă este o delicatesă bună de servit cu coaste de porc la grătar.

De asemenea, la Saschiz se produce şi un gin de soc după o reţetă unică, ce nu foloseşte alcool dublu rafinat, aşa cum se obişnuieşte în domeniu, ci un sirop de soc fermentat şi distilat.

„Anual trimitem 120.000 litri de sirop de soc pentru Anglia, în acest an vor fi 160.000 de litri, dar peste această cantitate mai producem o cantitate de sirop de soc care se fermentează şi se fierbe, se distilează de trei ori, apoi se adaugă boabe de ienupăr şi alte ingrediente specifice ginului. Celelalte ginuri de soc sunt făcute din acel alcool de 96 de grade, noi nu folosim acel alcool, ci noi îl obţinem din fermentatul siropului de soc, de aceea e foarte intens gustul de soc în gin şi aroma de ienupăr”, a subliniat Jim Turnbull.

Acesta a precizat că, dat fiind gustul extraordinar al produselor agricole româneşti, a reuşit să convingă încă 22 de scoţieni să investească în făbricuţa de dulceţuri şi de siropuri de la Saschiz, precum şi într-o distilerie şi că majoritatea produselor se vând în România şi în Marea Britanie.

Scoţianul susţine că la făbricuţa din Saschiz lucrează 14 angajaţi şi că localnicii au înţeles foarte bine ideea de întreprindere cu impact social şi de mediu.

Sursa Foto: Captură Facebook