RAPORT Europa a înregistrat „progrese semnificative” în ceea ce priveşte calitatea aerului în ultimul deceniu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Europa a înregistrat „progrese semnificative” în reducerea concentraţiilor de poluanţi atmosferici în ultimul deceniu (2014-2024), conform unui raport publicat vineri de Serviciul de Monitorizare a Atmosferei Copernicus (CAMS), informează EFE, citată de Agerpres.

Documentul arată că efortul colectiv de reglementare şi limitare a emisiilor antropogene (emisii atmosferice de substanţe poluante, rezultate din activităţi umane – n.r.) depus de factorii de decizie, industrie şi cetăţeni are drept consecinţă rezultate cuantificabile.

Folosind reanaliza calităţii aerului a CAMS, este posibil să se observe – subliniază textul – îmbunătăţiri în evoluţia concentraţiilor superficiale ale poluanţilor atmosferici reglementaţi.

Conform acesteia, au fost identificate „îmbunătăţiri semnificative” în majoritatea regiunilor europene, deşi se observă că mai este de lucru în unele zone.

Informaţiile utilizate se bazează pe analizele regionale ale calităţii aerului ale CAMS, care combină modele atmosferice cu observaţii privind calitatea aerului folosind tehnici de asimilare a datelor.

În raportul său, intitulat Europe’s Environment 2025, Agenţia Europeană de Mediu a subliniat că toţi poluanţii atmosferici cu emisii reglementate au prezentat tendinţe clare de scădere din 2005.

Cele mai mari reduceri de emisii au fost la dioxidul de sulf (SO2) (85%), urmat de oxizii de azot (NOx) (53%), compuşii organici volatili nemetanici (COVNM) (35%), particule în suspensie PM2,5 (38%) şi amoniacul (NH3) (17%).

Pulberile fine în suspensie se numără printre cei mai nocivi poluanţi pentru sănătatea umană şi mediu, deoarece dimensiunea lor redusă permite inhalarea lor adânc în plămâni şi pătrunderea în fluxul sanguin.

Raportul indică faptul că principalele surse antropogene sunt arderea combustibililor fosili în trafic şi în sectorul energetic şi notează, de asemenea, că incendiile forestiere şi transportul de praf sunt câteva dintre sursele naturale.

Totodată, raportul reaminteşte că dioxidul de azot este produs în principal prin arderea combustibililor fosili şi are mai multe efecte respiratorii, pe lângă faptul că contribuie la formarea ozonului troposferic (aflat la nivelul solului, este un poluant secundar dăunător, format din reacţii chimice între oxizi de azot şi compuşi organici volatili, mai ales în prezenţa luminii solare; totodată, contribuie la formarea smogului – n.r.) şi a poluării cu pulberi fine în suspensie.

Strategiile de control al emisiilor implementate în Europa au dus la reducerea concentraţiilor de poluanţi atmosferici.

Datele raportului indică faptul că ozonul de suprafaţă rămâne cel mai problematic poluant şi avertizează că strategiile de atenuare nu sunt simple şi necesită eforturi de la nivel local până la nivel internaţional.