G4Media.ro

INTERVIU Raluca Prună: Nivelul de infracționalitate online a crescut în timpul pandemiei/…

INTERVIU Raluca Prună: Nivelul de infracționalitate online a crescut în timpul pandemiei/ Cum răspunde Comisia Europeană noilor provocări apărute în lupta împotriva spălării banilor 

Fostul ministru al justiției, Raluca Prună, în prezent șefa unității Criminalitate Financiare din cadrul Direcției Generale Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital (DG FISMA), la Comisia Europeană, afirmă că nivelul de infracționalitate online a crescut în timpul pandemiei și că atât digitalizarea, cât și noile tehnologii au adus noi amenințări și provocări în materia luptei împotriva spălării banilor.

”În timpul pandemiei, a fost vizibilă o creștere a nivelului de infracționalitate, inclusiv fraudă (mai ales online), fals intelectual, criminalitate cibernetică, direcționarea frauduloasă sau exploatarea fondurilor guvernamentale sau a asistenței financiare internaționale, creând astfel noi surse de venit pentru infractori”, a declarat Prună într-un interviu pentru Aperio Intelligence.

În luna mai, Comisia Europeană a adoptat un Plan de Acțiune pentru a îmbunătății implementarea, supravegherea, aplicarea și coordonarea legislației europene privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

Redăm mai jos cele mai relevante pasaje din interviul acordat de Raluca Prună publicației Aperio Intelligence:

Prin intermediul Planului de Acțiune pentru o politică amplă de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului (CSP/CFT), Comisia Europeană a prezentat o serie de măsuri pentru abordarea neregulilor din cadrul legislației europene CSP/CFT. Care sunt cele mai importante măsuri adoptate pentru a înlătura lacunele la nivelul statelor membre?

Raluca Prună: Planul de Acțiune stabilește o agendă politică CSP/CFT ambițioasă și prevede numeroase măsuri menite să consolideze această politică la nivelul Uniunii. Actualele reguli sunt de multe ori ineficiente sau insuficiente în combaterea riscurilor produse de creșterea dimensiunii transfrontaliere a spălării banilor, precum și cele produse de noile tehnologii.

O reglementare consolidată unică va limita fragmentarea actualului mediu legislativ prin coordonarea aspectelor cheie ale legislației CSP/CFT, precum identificarea entităților obligate și aplicarea măsurilor de precauție privind clientela.

Provocările generate de digitalizare necesită un set de reguli consolidate pentru a aborda activele virtuale și pentru a facilita utilizarea tehnologiei informației și a inteligenței artificiale în combaterea fraudei cibernetice. În plus, înființarea unui sistem de supraveghere a procedurilor de CSP/CFT la nivelul Uniunii va contribui la reducerea deficiențelor la nivelul fiecărui stat membru, totodată permițând o aplicare eficientă și constantă a regulilor CSP/CFT în întreaga Uniune.

Care este rolul statelor membre în combaterea criminalității economico-financiare?

Raluca Prună: Lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului necesită o acțiune pe mai multe fronturi, iar statele membre continuă să joace un rol central. Este esențial ca regulile să fie implementate în mod eficient la nivel național, statele membre aplicând o abordare bazată pe risc pentru a identifica pericolele și a oferi un răspuns prompt si adaptat acestora. Simultan cu desemnarea unei noi autorități cu rol de supraveghere la nivel unional, autoritățile de supraveghere naționale vor continua să se ocupe de controlul curent. Așadar, aplicarea regulilor la nivel de stat membru într-un mod adecvat și eficace rămâne o prioritate în lupta împoriva criminalității economico-financiare.

Care este, în opinia dumneavoastră, cea mai bună opțiune pentru a asigura supravegherea proceselor de CSP/CFT la nivel unional? Este necesară o autoritate specializată în combaterea spălării banilor?

RP: Scandalurile recente în care au fost implicate instituții de credit ale Uniunii au conturat necesitatea abordării deficiențelor de structură ale actualului sistem de control, în particular abilitatea de a monitoriza în mod eficient activitățile transfrontaliere relevante. Caracterul structural al lacunelor sugerează că acestea pot fi abordate cu success prin integrarea cadrului legislativ CSP/CFT prin intermediul unei autorități specializate. O astfel de autoritate va necesita stabilirea unor competențe clare, inclusiv de control, în plus față de cele de monitorizare și evaluare a riscurilor în întreaga Uniune.

Planul de Acțiune menționează necesitatea extinderii măsurilor de CSP/CFT asupra altor sectoare. Care sunt sectoarele ce trebuie acoperite?

RP: Un exemplu elocvent îl reprezintă sectorul tehnologic, care se află în continuă dezvoltare, ceea ce duce la apariția unor noi riscuri. Sfera legislației Uniunii Europene trebuie să cuprindă, spre exemplu, și furnizorii de servicii implicând active virtuale, neacoperiți până în present. Lista entităților obligate ar trebui, de asemenea, să includă afacerile FinTech, atât companiile noi, cât și operatorii tradiționali, cu obligația de a coopera cu unitățile de informații finciare și de a fi supuse unui control corespunzător.

O atenție sporită trebuie acordată definiției și sferei entităților FinTech obligate. Ulterior, domenii precum sportul, jocurile de noroc, freeporturile, și altele, s-au conturat în ultimii ani drept domenii de risc și au fost identificate astfel in Raportul Supranațional de Evaluare a Riscurilor adoptat de Comisia Europeană în iulie 2019. Comisia monitorizeaza evoluția riscurilor privitoare la noile domenii de risc pentru a putea concepe măsurile de remediere.

Ce aspecte privind măsurile de precauție privind clientela considerați că vor fi abordate de viitorul regulament în materia spălării banilor, despre care cel mai probabil se va discuta anul viitor?

RP: Reglementările în ceea ce privește măsurile de precauție privind clientela ar trebui să fie cel puțin armonizate la nivelul UE. De asemenea, noile prevederi ar trebui să introducă măsuri menite să faciliteze utilizarea de instrumente digitale de verificare a identității clienților, în special în cazul derulării unor relații la distanță.

Ce măsuri sunt discutate în prezent pentru a asigura o mai bună coordonare între UE și Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) în domeniul luptei împotriva spălării banilor?

RP: Comisia Europeană este un membru fondator devotat și activ al GAFI și joacă un rol esențial în dezvoltarea standardelor sale recunoscute la nivel internațional. În conformitate cu directivele în materia spălării banilor, viitoarele reglementări se vor preocupa de alinierea standardelor unionale cu cele ale GAFI și de transpunerea lor în legislația europeană, și mai mult decât atât, de includerea unor standarde sporite precum asigurarea transparenței în materia beneficiarului real.

O provocare în această chestiune este reprezentată de faptul că nu toate statele UE sunt și membre în GAFI, aspect care arată cât de important este ca UE să își consolideze rolul și coordonarea la nivel internațional. În prezent, se explorează diferite modalități de coordonare a pozițiilor adoptate de UE în cadrul GAFI, având în vedere că este esențial ca UE să aibă o singură voce pe scena internațională. Indiferent care va fi soluția la care se va ajunge, mai ales când va fi aplicată o singură reglementare, aceasta va trebui să asigure o mai bună reflectare a naturii specifice a UE, drept entitate supranațională, in reglementările GAFI, precum și posibilitatea ca regulile unionale să ghideze activitatea GAFI.

Cum ar putea fi folosită inovația tehnologică/inteligența artificială (IA) în lupta împotriva criminalității financiare și economice în UE?

RP: Atât digitalizarea, cât și noile tehnologii au adus noi amenințări și provocări în materia luptei împotriva spălării banilor. Sunt necesare noi programe și soluții IT/IA pentru a detecta tranzacții suspecte, mai ales în contextul criptomonedelor și al tehnologiile financiare (FinTech). Inovația tehnologică este de asemenea relevantă în dezvoltarea de soluții spre a identifica clienții de la distanță.

De asemenea, tehnologii specifice precum Legal Entity Identifier ar putea juca un rol-cheie în înbunătățirea procesului de identificare a părților unor tranzacții financiare internaționale. În plus, Comisia lucrează în prezent la o strategie în domeniul finanțelor digitale, care va include și o propunere legislativă privind furnizorii de criptomonede sau monede virtuale. Comisia Europeană va asigura o coordonare internă eficientă a acestor inițiative, spre a ușura interconectarea lor și a evita suprapuneri sau pierderea din vedere a unor aspecte.

Ar putea deveni deschiderea de conturi bancare pe baza unei identități digitale regula în Europa?

RP: Digitalizarea, serviciile online și tranzacțiile la distanță deja ne influențează viața și probabil că vor deveni tot mai importante pe măsura trecerii timpului, în special în domeniul financiar și în cel bancar. Așa cum am arătat deja, acestea au impact asupra procedurilor de cunoaștere a clientelei și desigur că sunt însoțite de nevoia de a verifica digital și de la distanță identitatea clienților. Deschiderea de conturi bancare pe baza unei identități digitale va juca un rol esențial în special în anumite sectoare mai expuse digitalizării, însă spre a putea realiza acest lucru, operatorii vor fi nevoiți să facă investiții, iar actorii de pe piață mai mici ar putea întâlni obstacole ce le-ar face extrem de dificilă adoptarea de instrumente și de programe eficiente.

România este supusă în prezent procedurii de infringement pentru întârzierile sale în implementarea celei de-a cincea directive împotriva spălării banilor. Care sunt măsurile pe care ar trebui să le ia România spre a asigura confomitatea cu reglementările UE în materie?

RP: Potrivit Planului de Acțiune al Comisiei, implementarea riguroasă de către statele membre a reglementărilor în materia luptei împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului este un element-cheie pentru politicile la nivelul UE. Prin urmare, Comisia monitorizează cu atenție transpunerea directivelor a patra și a cincea de către toate statele membre. Până în prezent, România a notificat transpunerea completă a ambelor directive după debutul procedurilor de infringement împotriva sa. Comisia analizează în acest moment toate măsurile luate de către autoritățile române, indiferent dacă au fost sau nu notificate, precum și efectele lor asupra transpunerii complete a celor două directive în legislația românească. De asemenea, este de menționat faptul că se desfășoară în prezent un studiu asupra implementării efective a celei de-a patra directive de către toate statele membre, inclusiv de către România.

Care este cea mai importantă deficiență in lupta împotriva criminalității financiare la nivelul UE?

RP: Este clar din studiile noastre recente asupra spălării banilor că cele două punctele slabe majore sunt (1) nivelul resurselor alocate pentru investigațiile CSB, inclusiv lipsa de personal la nivelul autorităților, și (2) comunicarea între autoritățile relevante, în particular în cazurile transfrontaliere. Avem o piață integrată și regimul CSB la nivelul Uniunii poate fi la fel de puternic ca veriga sa cea mai slabă. O autoritate cu rol de supraveghere cu resurse semnificative și competență să găzduiască o rețea de comunicare între autoritățile naționale este un foarte important pas înainte pentru remedierea acestor slăbiciuni. În același timp,o reglementare consolidată unică va facilita implementarea prin armonizarea unui set de reguli aplicabile.

Care sunt principalele amenințări în domeniul infracțiunilor financiare pe măsură ce economia globală începe să se refacă după pandemie?

RP: Pandemia de coronavirus a dus la provocări globale de neegalat, inclusiv din acest punct de vedere. În timpul pandemiei, a fost vizibilă o creștere a nivelului de infracționalitate, inclusiv fraudă (mai ales online), fals intelectual, criminalitate cibernetică, direcționarea frauduloasă sau exploatarea fondurilor guvernamentale sau a asistenței financiare internaționale, creând astfel noi surse de venit pentru infractori. Acest lucru este legat de noile tendințe și schimbări ale comportamentului financiar al cetățenilor și al operatorilor economici, adesea nefamiliarizați cu platformele și regulile din mediul online. Deoarece este posibil ca aceste tendințe să afecteze mediul economic și financiar pe termen lung, amenințările identificate cel mai probabil vor persista și vor deveni mai sistematice. În acest context, este important ca abordarea bazată pe risc să fie consolidată și să fie dezvoltate soluții tehnologice pentru combaterea acestor tipuri de infracțiuni financiare.

Ce pot face mai bine instituțiile financiare și nefinanciare în lupta împotriva infracționalității economice? Vor deveni obligațiile lor în domeniul CSB/CFT și mai grele decât până acum?

RP: Mai ales în acest context în care dinamica pieței se schimbă rapid, este esențial ca instituțiile financiare și nefinanciare să devine mai conștiente de riscurile specifice CSB/CFT în sectorul lor de activitate. Instruirea temeinică și periodică pentru toți angajații relevanți este importantă pentru a menține entitățile raportoare la curent cu tendințele specifice sectorului lor și pentru a se asigura că operațiunile suspecte sunt detectate. În prezent, Comisia Europeană se ocupă și de o analiză cost-beneficiu, care face parte din evaluarea noului pachet legislativ. Cu toate acestea, merită subliniat faptul că noul manual unic de reguli va răspunde nevoii de armonizare și de reducere a fragmentării la nivelul UE, ceea ce va aduce mai multă certitudine și avantaje semnificative pentru entitățile rapoartoare care operează transfrontalier.

Context

Anterior Ministru de Justiție al României, între 2015 și 2017, Raluca Prună a lucrat în diverse departamente ale Comisiei Europene încă din 2007, specializate pe lupta împotriva crimei organizate, a criminalității economico-financiare și libera circulație a bunurilor.

Între 2005 și 2007, Raluca Prună a lucrat pentru departamentul juridic al Consiliului Uniunii Europene. Între 2000 și 2005, a lucrat pentru Delegația Comisiei Europene la București, unde a fost responsabilă în perioada negocierilor pentru aderare a României la UE de Justiție și Afaceri Interne (2000 – 2005). Raluca Prună este, de asemenea, membru fondator (1999) și fostă președintă a Transparency International Romania (2005-2008).

Interviul original a fost publicat în limba engleză în ediția lunii august a Financial Crime Digest, publicația lunară a Aperio Intelligence în domeniul criminalității financiare.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

2 comentarii

  1. ” drepturile omului sunt un lux” Raluca Pruna

  2. Transparency International e.V. (TI) is a German non-governmental organization founded in 1993. Based in Berlin, its nonprofit purpose is to take action to combat global corruption with civil societal anti-corruption measures and to prevent criminal activities arising from corruption. According to its 2012 Annual Report, it is funded by western governments (with almost €5 million from the UK government) and several multinational companies, including oil companies Exxon Mobil and Shell, hedge funds KKR and Wermuth Asset Management, Deloitte and Ernst & Young

    In January 2015 it was reported that Transparency International accepted $3 million from the German engineering multinational Siemens, which in 2008 paid one of the largest corporate corruption fines in history – $1.6 billion – for bribing government officials in numerous countries.

    In January 2017, the TI Secretariat confirmed that its International Board of Directors decided on 10 January 2017 to strip its US affiliate – Transparency International USA – of its accreditation as the National Chapter in the United States.[6] The stated basis for the dis-accreditation was the board’s recognition of differences in philosophies, strategies, and priorities between the former chapter and the Transparency International Movement. Elsewhere, it was reported that TI-USA came to be seen in the United States as a corporate front group, funded by multinational corporations. TI-USA’s funding was provided by Bechtel Corporation, Deloitte, Google, Pfizer ($50,000 or more), Citigroup, ExxonMobil, Fluor, General Electric, Lockheed Martin, Marsh & McLennan, PepsiCo, PricewaterhouseCoopers, Raytheon, Realogy, Tyco ($25,000–$49,999), and Freeport-McMoRan and Johnson & Johnson.

    Ca nu vrea nimeni sa plateasca pentru compuneri de jeluire la fel de valide si documentate ca povestirile lui Arthur din Ceptura, mai treaca-mearga. Dar sa demasti mita sectoristului barladeanul pe banii celor mai mari spagari ai istoriei, mai da-o-n plm de transparenta.

    In June 2013, representatives from Transparency International declined Snowden’s request to meet him at the Moscow airport. Amnesty International and Human Rights Watch met Snowden to support his asylum request, but Transparency International refused.

    Cum comenteza colegii de bugetareala de la Europa „Libera”? Sau ordinele se executa, nu se discuta.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.