Radioul public din Ucraina: Din cauza crizei politice, România riscă să devină „o nouă Ungarie” / Analist: Un scenariu probabil este un guvern minoritar / Cum este văzut partidul pro-rus AUR

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Anul trecut, România s-a aflat în centrul atenției analiștilor politici, din cauza alegerilor prezidențiale. Curtea Constituțională a țării a anulat rezultatele scrutinului, după ce candidatul pro-rus Călin Georgescu a câștigat primul tur. Serviciile secrete române au suspectat Rusia de ingerință în alegeri, iar lui Georgescu i s-a interzis să candideze. În cele din urmă, în mai 2025, românii l-au ales președinte pe pro-europeanul și pro-ucraineanul Nicușor Dan. După aceea, însă, drama politică s-a mutat în jurul Parlamentului României, relatează Suspilne Movlennia – Compania Națională de Radiodifuziune Publică a Ucrainei, citată de Rador Radio România.

Pe 5 mai 2026, legislativul a susținut moțiunea de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan. Pentru prima dată, social-democrații și-au unit forțele cu partidul ultranaționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Postul public ucrainean Suspilne explică unde poate duce această criză, de ce sprijinul pentru AUR crește pe fondul acestor evenimente și dacă poate fi pus deja sub semnul întrebării sprijinul autorităților române pentru Ucraina, potrivit Rador Radio România.

Reformele care au jucat împotriva guvernului

În iunie 2025, la o lună după alegerea sa ca președinte, Nicușor Dan a propus funcția de premier unui reprezentant al Partidului Național Liberal (PNL). Pentru Ilie Bolojan, nu era prima oară când trebuia să gestioneze situații politice complicate. Între februarie și mai 2025, acesta a exercitat și funcția de președinte interimar al țării. Din acest motiv, Dan a decis să îl desemneze premier, considerându-l „cea mai potrivită persoană” pentru această funcție, inclusiv pentru rezolvarea crizei bugetare.

Bolojan a declarat că este pregătit pentru „o sarcină dificilă” și conștient de responsabilitatea pe care o implică funcția. Una dintre prioritățile principale ale noului premier era „restabilirea ordinii în finanțele țării”. Situația era critică: deficitul bugetar depășise 9%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Pentru a-l reduce, guvernul a început majorarea taxelor și implementarea unuia dintre cele mai ample programe de reforme din istoria recentă a României, vizând aparatul de stat, companiile publice și sistemul de pensii. Printre altele, executivul a început eliminarea schemei speciale de pensii pentru magistrați și creșterea vârstei de pensionare. Reforma a generat o opoziție semnificativă în societate.

„De asemenea, Bolojan a propus retragerea parțială a controlului statului din mai multe companii importante, în special din sectoarele energetic și financiar” – explică pentru Suspilne Marianna Prisiajniuk, analistă a Fundației Inițiative Democratice „Ilko Kuceriv”. Statul ar fi păstrat doar un control minim. Criticile la adresa acestei inițiative au fost amplificate și de creșterea prețurilor la energie, cauzată, în mare parte, de instabilitatea din Orientul Mijlociu și de războiul ruso-ucrainean.

„Am observat acest fenomen în toate țările, iar în România, a generat un val de îngrijorare și cereri pentru mai mult sprijin social. Oamenii au început să fie neliniștiți” – afirmă Prisiajniuk, adăugând că partidele de opoziție au început să folosească această situație în avantajul lor. Înaintea moţiunii de cenzură, Bolojan le-a transmis parlamentarilor: „Eu pot pleca, dar problemele țării vor rămâne”. Parlamentul român are, însă, o configurație complicată. După alegerile din iunie 2025, la putere, a venit o coaliție formată din patru partide unite prin orientarea lor pro-europeană: social-democrații (PSD), liberalii (PNL), progresiștii de la Uniunea Salvați România (USR) și formațiunea care reprezintă minoritatea maghiară – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR).

Sociologul român Barbu Mateescu explică pentru Suspilne faptul că social-democrații au fost cei mai nemulțumiți de reformele noului premier. „PSD a pierdut în sondaje, în mare parte, din cauza măsurilor economice ale guvernului. Reformele au afectat și birocrații foarte bine plătiți, un grup electoral important pentru PSD, partid perceput ani la rând drept apărător al intereselor lor” – afirmă Mateescu. În plus, adaugă acesta, PSD nu deținea funcția de premier, iar acordul din coaliție prevedea că liberalii vor conduce guvernul până în primăvara următoare, după care, urma să vină rândul social-democraților. În cele din urmă, pe 20 aprilie, PSD și-a retras sprijinul pentru premier și i-a cerut demisia. Social-democrații l-au acuzat pe Bolojan de „distrugerea economiei, sărăcirea populației și vânzarea frauduloasă a activelor statului”.

Potrivit lui Mateescu, moțiunea de cenzură a fost o surpriză chiar și pentru PSD. „Ei doreau doar înlocuirea premierului cu cineva mult mai loial, chiar dacă tot din PNL. Însă moțiunea a trecut, iar PSD a decis să continue” – explică sociologul.

O șansă pentru AUR

Mandatele scurte ale premierilor nu reprezintă o noutate în România. Potrivit Deutsche Welle, ultima dată când un premier și-a dus mandatul până la capăt a fost în perioada 2004-2008. În ultimii 14 ani, România a avut cel puțin 11 prim-miniștri, șapte premieri interimari și 19 formule guvernamentale. Guvernul Bolojan a rezistat doar 10 luni. Mariana Prisiajniuk explică această instabilitate prin „experimentul coaliției naționale”, care a transformat principalele forțe pro-europene. PSD și PNL au fost ani la rând adversari politici direcți.

„În ultimii ani, încă din perioada pandemiei de COVID-19, acestea au început să colaboreze tot mai des. Ca rezultat, și-au pierdut identitatea și, implicit, alegătorii” – explică analista, adăugând că, pe acest fond, au crescut nemulțumirile electoratului lor tradițional și popularitatea AUR. În prima sa declarație după căderea guvernului, Nicușor Dan și-a exprimat convingerea că viitorul cabinet va continua direcția pro-occidentală a României.

„Vom avea un nou guvern într-un termen rezonabil. Resping scenariul alegerilor anticipate. Iar după finalizarea procedurilor, guvernul va fi unul pro-occidental. Vom trece calm peste această perioadă” – a declarat președintele. Prisiajniuk consideră că, în actualul context – marcat de război, probleme economice și dependența de fondurile europene -România nu își poate permite experimente politice majore.

„Există acum o inițiativă de reconciliere între aceste partide sub sloganul unei ”largi coaliții europene”. Principala teamă este ca România să nu devină o nouă Ungarie, de care am scăpat după Orbán” – afirmă analista. Capcana cooperării forțate dintre PSD și celelalte partide democratice este recunoscută chiar și de social-democrați. „Sperăm ca, în următoarele săptămâni, să găsim o cale de mers înainte. Matematic, suntem blocați în această situaţie unii cu alții dacă vrem să împiedicăm AUR și alți extremiști să ajungă la putere” – declara pentru Politico, în aprilie, principalul eurodeputat PSD, Victor Negrescu.

Între timp, AUR își consolidează treptat influența politică. Revista Politico Europe a rezumat situația astfel: „Liderul ultradreptei, George Simion, a pierdut alegerile prezidențiale anul trecut, dar, odată cu destrămarea coaliției centriste de guvernare, vede acum o cale alternativă spre putere”. George Simion este figura care leagă alegerile prezidențiale de anul trecut de actuala criză parlamentară. În mai 2025, mulți îi prognozau victoria, însă românii l-au ales pe Nicușor Dan cu programul „România onestă”.

Simion și-a concentrat apoi eforturile asupra AUR. Partidul a devenit o surpriză la alegerile parlamentare din 2020, profitând de contextul pandemiei, prin opoziția față de restricții și vaccinare. Electoratul său este format, în principal, din persoane fără studii superioare și susținători ai ideii „unității românilor oriunde s-ar afla – la Bucureşti, Iaşi, Cernăuţi, în Italia sau în Spania”. Simion are interdicție de intrare în Ucraina încă din 2011, după o întâlnire cu un agent al FSB la Cernăuți.

În campania electorală, el a pledat pentru reducerea ajutorului militar acordat Kievului, a criticat conducerea UE și a susținut mișcarea MAGA a președintelui american, Donald Trump. Potrivit lui Simion, AUR este „un aliat natural al Partidului Republican american și aproape perfect aliniat ideologic cu mișcarea MAGA”. Întrebat dacă are ambiții de premier, Simion a răspuns: „Nu neapărat. Avem oameni calificați pentru funcția de prim-ministru. Acum, vrem să stabilizăm țara, deoarece Comisia Europeană a permis socialiștilor, liberalilor și actualei coaliții să genereze un deficit bugetar uriaş”.

Marianna Prisiajniuk observă că, deocamdată, popularitatea AUR nu mai crește accelerat, însă, la începutul anului, partidul atingea niveluri record. Potrivit unui sondaj realizat în ianuarie de INSCOP Research, aproape 41% dintre români ar vota AUR dacă alegerile ar avea loc imediat – cel mai ridicat nivel de sprijin pentru extrema dreaptă din ultimele trei decenii. PSD avea 18,2%, iar liberalii lui Bolojan doar 13,5%. „La începutul acestei luni, a existat o prognoză sociologică ce a arătat că AUR a pierdut 1-2%. Ratingul lor nu scade, ci s-a stabilizat pe un anumit platou. În prezent, ei caută modalități de a valorifica această situație în favoarea lor. Încearcă să se prezinte ca un partid care are soluții. Pentru ei, aceasta ar fi o oportunitate de a-și transforma imaginea de partid considerat toxic într-o anumită legitimitate în discursul politic” – susţine Prisiajniuk.

Principalele riscuri și scenarii

Întrebat cum percepe societatea românească această criză, Barbu Mateescu răspunde: „Românii sunt, în general, foarte negativ orientați (față de autorități), iar acest lucru durează de decenii. Suntem foarte critici față de activitatea guvernului, a parlamentului. Iar așteptările extrem de scăzute sunt bune prin faptul că nimic nu te poate dezamăgi. De aceea, nu există dezamăgire, nu există șoc, nu există furie. Toate acestea apar după, din nou, un an de scădere a puterii de cumpărare, mulți ani de inflație. Și, în mod semnificativ, starea generală nu se schimbă. Dacă ne uităm la piețe, acestea par să se adapteze treptat la situație – la fel ca și cetățenii”.

Totuși, este dificil de prevăzut cât va dura o astfel de situație. „În prezent, guvernul României este condus de un prim-ministru care a pierdut printr-un vot de neîncredere, dar niciun nou premier nu a fost încă numit. Așadar, într-o anumită măsură, acesta este încă vechiul guvern, pe care social-democrații nu îl mai susțin și din care au ieșit” – explică Mateescu. Întrebarea este dacă acest guvern interimar poate rezista luni de zile. Acest lucru este important în contextul stabilității, precum și al accesului la fonduri și programe europene. Guvernul mai are încă multă muncă dificilă de făcut. De exemplu, deficitul bugetar nu a fost încă redus suficient.

Cum poate arăta ieșirea din criză pentru România? Președintele Nicușor Dan poartă consultări cu toate forțele politice: se discută toate configurațiile posibile ale modului în care ar putea arăta noul guvern. Apoi, când va exista o decizie, noul guvern va fi numit prin vot în parlament. În cazul în care candidatura de premier propusă de Dan este respinsă de două ori, vor avea loc alegeri parlamentare anticipate.

În opinia Mariannei Prisiajniuk, un scenariu probabil în circumstanțele actuale ar putea fi un guvern minoritar, dar acesta ar putea deveni o problemă chiar mai mare decât alegerile anticipate, deoarece orice inițiativă s-ar lovi de blocaje în parlament. Menținerea unei majorități stabile fără PSD va fi dificilă în orice configurație. În orice scenariu, dificultățile sunt amplificate de faptul că, în 2028, în România, urmează să aibă loc noi alegeri parlamentare. Aceasta înseamnă începutul campaniei electorale și un nou val de destabilizare chiar de anul viitor.

„Luaţi în calcul faptul că, de anul viitor, va fi un nou conflict puternic, o competiție intensă între partidele existente. Iar acum, avem ocazia să observăm, într-o variantă redusă, cum se va desfășura acest lucru” – avertizează analista ucraineană Prisiajniuk. Politico, de asemenea, amintește că pe viitoarele alegeri parlamentare va miza și George Simion și AUR, având în vedere popularitatea lor actuală. Sau chiar pe alegerile prezidențiale, programate pentru 2030.

După cum notează pentru Europa Liberă directorul programului de Inițiative Regionale și Vecinătate al Consiliului de Politică Externă „Ukrainian Prism”, Serhi Herasimciuk, cel mai nefavorabil scenariu pentru Ucraina sunt alegerile anticipate în România – tocmai din cauza probabilității foarte mari ca acestea să fie câștigate de partidul pro-rus AUR. Potrivit lui Herasimciuk, acest lucru ar însemna, practic, încetarea sprijinului pentru Ucraina din partea Bucureștiului.

În plus, România ar putea deveni un obstacol în adoptarea noilor pachete de sancțiuni anti-ruse la nivelul UE și ar începe să speculeze tema minorităților naționale. Menținerea direcției pro-europene în cazul formării unui guvern minoritar ar presupune mai puține riscuri, însă tema Ucrainei ar putea trece în plan secund ca fiind „incomodă”.

„Aici, este important ca România să revină la o stare funcțională. Consider că toate deciziile care ar fi trebuit adoptate legislativ, care stabilesc cadrul cooperării bilaterale cu Ucraina, au fost deja adoptate. Chiar dacă forțele de extremă dreapta au fost îngrijorate de parteneriatul strategic (cu Ucraina) și au dorit să îl revizuiască – acest lucru nu se va întâmpla. Deoarece toată lumea înțelege că și Ucraina are acum ce să ofere României – inclusiv cooperare în producția din sectorul apărării” – subliniază Prisiajniuk.

Sursa: SUSPILNE / Rador Radio România / Traducerea: Sergiu Dan