Putin neagă implicarea Rusiei în avarierea conductei de gaz finlandeze Baltic-connector

Președintele Vladimir Putin a negat că Rusia ar fi fost implicată în ruperea unei conducte de gaze între Finlanda și Estonia, în primele sale comentarii cu privire la un incident care a zguduit piața energetică europeană, scrie Bloomberg.

„Este un nonsens total”, a spus Putin, întrebat despre acuzațiile potrivit cărora Rusia s-ar afla în spatele scurgerii. „Orice ar putea fi cauza”, a spus liderul rus în cadrul briefingului care a încheiat vizita sa în Kârgâzstan. Un cutremur sau o avarie provocată de o ancoră de navă ar putea fi cauza, a sugerat el.

Gazoductul Baltic-connector, cu o capacitate de 2,6 miliarde de metri cubi pe an, care leagă Finlanda și Estonia, țări membre NATO, a început să aibă scurgeri în weekend-ul trecut. Anchetatorii finlandezi pleacă de la ipoteza că a fost vorba de un act deliberat de distrugere, iar NATO s-a angajat să răspundă în numele Finlandei, cel mai nou membru al său, dacă se dovedește că avaria a fost intenționată.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Premierul finlandez Petteri Orpo a declarat că ruptura a fost cauzată de o „sursă externă”, refuzând să speculeze cine ar putea fi responsabil. Premierul estonian, Kaja Kallas, nu exclude implicarea Rusiei până la finalizarea anchetei, a declarat ea, într-un interviu acordat publicației locale de știri Delfi.

Prețurile europene la gaze au crescut, în condițiile în care scurgerea a reaprins îngrijorările legate de securitatea infrastructurii energetice europene înaintea iernii, chiar dacă incidentul are o importanță redusă pentru piața regională a gazelor. În urma exploziilor de anul trecut de la gazoductele Nord Stream din Rusia spre Germania – pentru care responsabilitatea nu a fost încă stabilită – țările europene au intensificat apărarea activelor lor cheie.

Oficialii guvernamentali din Lituania au ordonat mai multe patrule navale în apele sale teritoriale pentru a proteja un cablu electric cu Suedia și terminalul de gaze naturale lichefiate al națiunii. În Finlanda, Ministerul de Interne a declarat vineri că lucrează la restricționarea accesului în zona în care este andocat terminalul plutitor de GNL al țării. De asemenea, poliția norvegiană a sporit, de asemenea, securitatea în jurul unor instalații energetice.

Rusia a oprit fluxurile de gaze către Finlanda în mai 2022, la aproximativ o săptămână după ce țara nordică a declarat că va solicita aderarea la NATO, ca răspuns la invazia Moscovei în Ucraina. Finlanda a refuzat, de asemenea, să plătească pentru gazul rusesc în ruble, o condiție cheie pentru continuarea livrărilor pe care Putin a stabilit-o în urma invaziei din Ucraina. Gazul reprezintă doar 3,5% din mixul energetic al Finlandei.

Acuzațiile privind implicarea Rusiei în incidentul de la Balticconnector sunt doar „o încercare de a distrage atenția de la atacul asupra gazoductului Nord Stream”, a declarat Putin. Rusia a negat în numeroase ocazii că ar avea vreo legătură cu exploziile care au avariat două conducte ale Nord Stream și o linie a Nord Stream 2 în septembrie 2022.

„Nici măcar nu știam că această conductă există”, a spus Putin la briefingul din Kârgâzstan, referindu-se la conectorul baltic. „Este foarte mică”.