Proiectul Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România stagnează: Primăria Capitalei explică de ce nu a emis de doi ani autorizația de construire

Primăria Municipiului București nu a emis încă autorizația de construire pentru proiectul Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România din cauza unor aspecte juridice și tehnice care trebuie clarificate și completate de către solicitant, au transmis reprezentanții Primăriei Capitalei pentru G4Media.

Reamintim că Paul Shapiro, director în cadrul Muzeului Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii, l-a criticat și pe primarul Capitalei, Nicușor Dan, spunând că „a împiedicat cu succes, timp de mai mulți ani lungi, lucrările de creare a unui nou Muzeu de Istorie a Evreilor din România și a Holocaustului”.

– Citește și Nicușor Dan, acuzat că obstrucționează construcția Muzeului Holocaustului din București prin refuzul de a autoriza construirea unei scări. Primarul Capitalei invocă „o discuție tehnică”

Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că, „în urma analizării documentației depuse, au fost identificate mai multe probleme care împiedică, în acest moment, emiterea autorizației”.

Printre aceste probleme s-ar număra situația juridică a imobilului, care „nu este clarificată”, faptul că proiectul propus nu respectă în totalitate cerințele certificatului de urbanism”, „lipsa unor documentații tehnice esențiale” și „lipsa unor avize și acorduri necesare”, conform răspunsului transmis de primărie, pe care îl puteți citi integral la finalul articolului.

„Existența unui astfel de muzeu, la fel ca muzeul în care suntem reuniți astăzi, ar servi drept un avertisment puternic împotriva antisemitismului și prejudecăților rasiale resurgente. Dar primarul nu arată niciun interes în combaterea acestor rele”, a spus Paul Shapiro săptămâna trecută, în cadrul conferinței „Cercetarea și rememorarea Holocaustului în România”, susținută la Washington.

Shapiro, care a fost și membru al Comisiei Internaționale privind Holocaustul din România, prezidată de Elie Wiesel, a criticat și Guvernul privind acest subiect: „M-am întrebat de multe ori de ce Guvernul României nu a luat măsuri pentru a depăși rezistența primarului. Noul muzeu, la urma urmei, este un proiect al guvernului, mandatat prin lege de Parlament”. (Întregul discurs susținut de Shapiro, aici)

Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului este un proiect în valoare de 38,7 milioane de euro, din care 15 milioane de euro alocați prin PNRR. Noul muzeu ar trebui amenajat în clădirea Banloc-Goodrich, de pe Calea Victoriei, și ar trebui finalizat până în anul 2026.

Complexul muzeal va ocupa o suprafață totală construită de 10.397 mp și va găzdui o colecție de documente, artefacte de mari și mici dimensiuni care reflectă diversitatea istoriei comunităților evreiești din România, precizează Ministerul Fondurilor Europene.

• Răspunsul integral al Primăriei Capitalei

În urma analizării documentației depuse, au fost identificate mai multe probleme care împiedică, în acest moment, emiterea autorizației:

1. Situația juridică a imobilului nu este clarificată
•Conform Legii nr. 50/1991, autorizația de construire poate fi emisă doar dacă solicitantul deține un drept real asupra terenului și construcțiilor implicate.
•Din documentația depusă, rezultă că anumite zone pe care se propun intervenții nu se află în proprietatea sau administrarea solicitantului. De exemplu, o parte din subsolul clădirii aparține CNTEE Transelectrica SA, iar pe acesta sunt edificate construcții care nu sunt în administrarea solicitantului.
•Există imobile care figurează în evidențele cadastrale ca aparținând unor entități terțe (SC IMPCM SA), ceea ce impune clarificări suplimentare înainte de aprobarea oricăror lucrări.
•Certificatul de urbanism emis anterior (nr. 1099/08.12.2023) impunea alipirea terenurilor și actualizarea documentației cadastrale la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI), însă aceste condiții nu au fost încă îndeplinite.

2. Proiectul propus nu respectă în totalitate cerințele certificatului de urbanism
•În documentația tehnică depusă (D.T.A.C.), anumite prevederi impuse prin certificatul de urbanism nu sunt respectate.
•De exemplu, conform certificatului de urbanism, toate fațadele originale ale corpului A trebuie păstrate, inclusiv pereții de fațadă din axul C și ferestrele casetate, însă proiectul prevede demolarea unor elemente esențiale din aceste structuri.
•De asemenea, certificatul de urbanism prevede păstrarea scărilor interioare originale ale clădirii, însă documentația tehnică nu explică în mod clar cum pot fi păstrate aceste elemente dacă pereții perimetrali ai caselor de scară sunt complet desființați.

3. Lipsa unor documentații tehnice esențiale
•Pentru lucrările de demolare și desființare a unor componente structurale, legislația impune existența unei expertize tehnice detaliate, care să justifice necesitatea demolării și să stabilească măsuri pentru protecția elementelor care se păstrează, precum și a clădirilor învecinate. Această expertiză nu a fost prezentată.
•Nu a fost depusă documentația tehnică obligatorie pentru demolare (D.T.A.D.), care trebuie să fie verificată și semnată de experți tehnici atestați.
•Documentația nu conține planșe clare privind desființările, intervențiile și situația finală a clădirii, așa cum a fost solicitat prin certificatul de urbanism.
•Nu sunt detaliați pașii tehnologici pentru păstrarea fațadelor și a scărilor corpului A pe poziție, aspect esențial pentru conservarea valorii arhitecturale a clădirii proiectate de Octav Doicescu.

4. Lipsa unor avize și acorduri necesare
•Întrucât imobilul se află în proprietatea statului român, orice intervenție care presupune desființarea unor părți din clădire sau modificarea structurii existente trebuie să fie însoțită de un acord expres al statului. Acest acord nu a fost
Analiza cererii va fi reluată imediat ce vor fi transmise documentele necesare, iar soluțiile tehnice vor fi revizuite pentru a se conforma reglementărilor în vigoare. Emiterea autorizației de construire este condiționată de respectarea tuturor cerințelor legale, iar primăria rămâne deschisă colaborării cu beneficiarii proiectului pentru soluționarea acestor aspecte în cel mai scurt timp posibil.