Proiectul bugetului Capitalei 2026: investiții de 2,8 miliarde lei în termoficare și transport / 2,5 miliarde merg pe subvenții / Ciucu: „Buget de bazar” și cere o lege care să asigure predictibilitate – document

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Bugetul Municipiului București pentru anul 2026 se ridică la aproximativ 8,4 miliarde de lei, potrivit proiectului publicat de Primăria Capitalei, și include un program de investiții estimat la circa 2,7–2,8 miliarde de lei. Principalele direcții de finanțare vizează modernizarea infrastructurii critice a orașului, în special sistemul de termoficare și transportul public, dar și dezvoltarea urbană, mobilitatea alternativă și proiectele de mediu.

Cea mai mare parte a investițiilor este direcționată către reabilitarea sistemului de termoficare, pentru care este alocată o sumă de peste un miliard de lei. Rețeaua, veche de decenii, necesită intervenții urgente, fiind în curs lucrări pe peste 100 de kilometri de conducte, cu planuri de extindere suplimentară. Transportul public reprezintă a doua prioritate majoră, cu aproape un miliard de lei alocați modernizării liniilor de tramvai, achiziției de vehicule electrice și dezvoltării infrastructurii necesare, inclusiv depouri moderne.

Pe lângă aceste domenii, bugetul include investiții importante în infrastructura rutieră și urbană, precum continuarea lucrărilor la Prelungirea Ghencea, modernizarea bulevardului Dimitrie Pompeiu sau intervenții la Pasajul Basarab. De asemenea, sunt prevăzute fonduri pentru piste de biciclete, iluminat public modernizat cu tehnologie LED, revizuirea Planului Urbanistic General și realizarea Registrului Verde al Capitalei. Extinderea rețelelor de apă și canalizare în zone periferice completează lista investițiilor esențiale.

Cu toate acestea, structura bugetului arată o pondere ridicată a cheltuielilor de funcționare. Din totalul de 8,4 miliarde de lei, aproximativ 5,7 miliarde sunt destinate funcționării, în timp ce doar 2,7 miliarde merg către dezvoltare. O parte semnificativă din aceste cheltuieli este reprezentată de subvenții, care ajung la circa 2,5 miliarde de lei pentru transportul public și sistemul de termoficare, la care se adaugă dobânzi și rambursări ale datoriilor.

În același timp, veniturile Capitalei depind în mare măsură de alocările de la bugetul de stat și de fondurile europene, ceea ce limitează autonomia financiară a Primăriei. Primarul general, Ciprian Ciucu, a atras atenția că flexibilitatea bugetară este foarte redusă și că structura actuală nu permite o planificare eficientă pe termen lung. El a criticat și întârzierea adoptării bugetului, considerând „absurd” faptul că acesta ajunge să fie aprobat abia în luna mai, în loc să fie stabilit din anul precedent.

„Este absurd ca bugetul să fie aprobat în luna mai. Normal ar fi fost să îl avem votat în luna noiembrie a anului trecut.”

El a menționat că Primăria Capitalei se confruntă cu datorii semnificative și cu pierderi bugetare din anii anteriori, estimate la aproximativ 3,5 miliarde de lei, cauzate de modificări legislative și decizii guvernamentale. „În 2024 și 2025, am fost lipsiți de aproximativ 3,5 miliarde de lei, ceea ce a dus la acumularea unor datorii foarte mari.”Aceste constrângeri afectează capacitatea administrației de a susține investiții majore fără sprijin extern.

Totodată, Ciucu a blamat dependența aproape totală de deciziile guvernamentale: „Municipiul București are o flexibilitate bugetară foarte scăzută. Toți banii vin de la Guvern, iar marea majoritate a taxelor plătite de bucureșteni nu ajung la Primăria Capitalei, ci la sectoare.” În acest context, edilul a criticat modul în care este construit bugetul: „Nu este normal ca Bucureștiul să aibă un buget de bazar, stabilit în urma unor negocieri politice.”

„Orice primar trebuie să știe cum va arăta structura bugetului său și peste doi, trei, cinci ani, pentru o planificare bugetară pe termen lung.”

„Avem nevoie de o lege a finanţelor care să facă predictibil bugetul, atât pentru Primăria Municipiului Bucureşti, cât şi pentru sectoare. Nu avem aşa ceva. Referendumul iniţiat de fostul primar general – acum preşedinte – domnul Nicuşor Dan nu a fost de natură să influenţeze foarte mult în acest an structura bugetului. Pentru că doar formal s-a distribuit prin Consiliul General”, a arătat el.

Ciucu a opinat că referendumul local privind distribuirea banilor între PMB şi primăriile de sector este „foarte greu de pus în aplicare”, deoarece Consiliul General ar trebui să evalueze sute de proiecte.

„Nimeni nu are capacitatea să spună care şcoală, care spital, care parc, care stradă, în ce grad de maturitate se află. (…) Sunt sute de proiecte. Numai la nivelul PMB sunt zeci de proiecte de investiţii. (…) Această negociere în cadrul CGMB, unde avem consilieri generali care sunt puşi tot de sectoare, deci tot politic, ar fi trebuit să se întindă poate pe o lună de zile sau poate mai mult”, a susţinut Ciprian Ciucu.

Astfel, s-a convenit ca, la stabilirea bugetului, să se ţină cont de execuţia bugetară din anii anteriori, a adăugat el.

Buget 2026 29.04.26-2 – DOCUMENT – prezentarea proiectului de buget al Primăriei Municipiului București 2026