Proiectele din mecanismul SAFE ajung pe masa Comisiei Europene / România are alocată o sumă uriașă de peste 16,6 miliarde de euro pentru apărare / Guvernul a anunțat că face publice proiectele după ce le trimite la Bruxelles

Pe 30 noiembrie se împlinește termenul la care proiectele din amplul program de înzestrare militară SAFE ajung pe masa Comisiei Europene pentru a fi analizate și aprobate. România are a doua cea mai mare alocare dintre statele membre, după Polonia, de peste 16,6 miliarde de euro, având în vedere poziția sa în apropierea frontului din Ucraina.

În ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din 24 noiembrie a fost aprobată cererea României pentru programul SAFE. Cea mai mare parte din fonduri – 75% – urmează să fie folosită pentru achiziția de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă, iar diferența de 25% pentru cele două capete de autostradă – Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni. Cele mai consistente proiecte din cadrul programului au o condiție de producție în țară între 50% și 100%, „din rațiuni de securitate și suveranitate asupra unui proces critic de producție”.

„Membrii Consiliului au aprobat astăzi cererea României în cadrul mecanismului SAFE. Până la finalul acestei săptămâni, după o coordonare cu Directoratul General pentru Industria de Apărare și Spațială a Comisiei Europene (DG Defis), Guvernul, prin Cancelaria Prim-ministrului, va trimite formularele specifice pentru a înregistra formal documentația României.

În valoare totală de 16,680,055,394 euro, aceste fonduri alocate României, vor fi destinate în proporție de 75% pentru achiziția de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă. Diferența de 25% reprezintă fonduri alocate infrastructurii duale, mai exact cele două capete de autostradă – Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni. Cele mai consistente programe ale României au o condiție de producție în țară de minimum 50%, în unele cazuri acest procent urmând a fi de 100% din rațiuni de securitate și suveranitate asupra unui proces critic de producție”, se arată în comunicatul dat publicității de Administrația prezidențială la finalul ședinței CSAT.

În perioada următoare, Comisia Europeană va analiza fiecare propunere, iar până la finalul lunii ianuarie 2026 va aproba planurile naționale trimise. Toate programele SAFE trebuie să fie finalizate până în 2030, ceea ce presupune proceduri accelerate pentru livrarea programelor și pentru realizarea investițiilor pentru capacitățile de producție necesare.

„Un criteriu esențial este dezvoltarea industriei românești, prin realizarea unor investiții în capacități noi de producție, dar și prin cooptarea companiilor românești în lanțurile de aprovizionare și valorice europene”, precizează sursa citată.

După aprobarea planului național de către Comisia Europeană, Guvernul, prin Cancelaria Prim-ministrului, va realiza o platformă web de tip „match-making”, unde vor fi prezentate toate programele, eventuali parteneri selectați, astfel încât companiile românești să înregistreze capacitățile de producție, proiectare, realizare soft, etc. Această platformă web va funcționa ca o platformă de identificare a furnizorilor români și de realizare a conexiunii acestora cu marii producători din industria europeană de apărare.

Gigantul Rheinmetall, unul dintre principalii parteneri ai României în programul SAFE

Urmare a discuțiilor din ultimele săptămâni, Guvernul și Compania Rheinmetall au ajuns la o înțelegere de cooperare industrială și de furnizare de echipamente militare, care răspunde unor nevoi imediate ale României, a anunțat Guvernul într-un comunicat de presă din 12 noiembrie 2025.

Acestea au în vedere dotarea Armatei cu echipamente de ultimă generație care vor fi finanțate din programul SAFE, precum și susținerea investițiilor străine în dezvoltarea industrială din România.

În 4 noiembrie 2025, surse apropiate discuțiilor au precizat pentru Europa Liberă că firma germană ar putea fi cooptată în cel puțin trei proiecte de aprovizionare sau dezvoltare militară în România.

Pe 3 noiembrie 2025, prim-ministrul Ilie Bolojan, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, și CEO Armin Papperger au participat la semnarea contractului privind înființarea societății Rheinmetall Victoria SA, rezultată din  parteneriatul între Pirochim Victoria, subsidiară a Romarm, și Rheinmetall.

Compania din orașul Victoria, județul Brașov, va produce pulbere propulsivă și propulsori modulari.

Contractul a fost semnat de directorul general S.C. Pirochim Victoria,  Ioan Bîrsan, și de reprezentantul Rheinmetall AG, Roman Köhne.

Alte proiecte din SAFE

Armata Română a cumpărat 231 de sisteme antirachetă franceze portabile Mistral, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării din 26 noiembrie. Contractul, în valoare de 625 de milioane de euro plus TVA, mai include 934 de rachete MISTRAL, servicii de instruire, muniții de antrenament, documentații, un simulator și suport logistic. Achiziția, aprobată în Parlament încă din iunie 2022, face parte din programul SAFE prin care Uniunea Europeană urmărește înzestrarea forțelor armate pentru a preveni o eventuală agresiune rusă.

Statul român este preocupat ca prin mecanismul SAFE, care aduce şi o finanţare pentru zona navală, să fie salvat și şantierul naval de la Mangalia, a afirmat, în 3 noiembrie, ministrul Economiei, Radu Miruţă, în cadrul unui briefing la Palatul Victoria.

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a declarat, în 13 octombrie, că lista achiziţiilor pe care România le va face prin program  urmează să devină publică la finalul lunii noiembrie.

Oficialii români, în frunte cu președintele Nicușor Dan, au avut până acum discuții pentru proiecte în cadrul programului cu Germania, Franța, Spania, Ucraina.

Fostul ministru al Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a anunțat, în 2 octombrie, într-un briefing de presă la Guvern, că România vrea să realizeze împreună cu Ucraina un joint-venture pentru producția de drone cu finanțare de programul SAFE.

Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi, pentru care 19 state membre, inclusiv România, au exprimat interesul.