G4Media.ro

Program orientat spre piața, digitalizare și anti-birocrație al guvernului Cîțu: ce instrumente…

sursa foto: Pixabay

Program orientat spre piața, digitalizare și anti-birocrație al guvernului Cîțu: ce instrumente moderne de finanțare vrea să stimuleze noul executiv. Plus: legea holdingurilor, înființarea online a firmelor și simplificarea insolvenței

Programul de guvernare al cabinetului Cîțu prevede la capitolul economie o orientare masivă spre susținerea sectorului privat și limitarea prezenței statului în piețele economice, dar și o reducere masivă a birocrației.

În plus, capitolul elaborat de Claudiu Năsui (ministrul Economiei) pune un accent major pe stimularea finanțării private pentru companii, mai cu seamă IMM-uri și start-up-uri din domeniul digital, și găsirea de noi soluții pentru capitalizarea acestora.

Cele mai importante prevederi din programul de guvernare:

Fără creșteri de taxe și impozite asupra sectorului privat

Birocrația corelată cu talia firmei – Firmele mici nu pot suporta costuri fixe mari asociate cu birocrația excesivă

Simplificarea înființării firmelor, astfel încât procesul să poată fi derulat în întregime online. Vom modifica Legea 31/1990 privind societățile comerciale și Legea 26/1990 privind registrul comerțului, cu modificările ulterioare, simplificând procesul de înființare al întreprinderilor transformându-l într-un act administrativ, fără a mai fi nevoie de încheiere/hotărâre judecătorească. Pentru securizarea informațiilor vom folosi tehnologie blockchain, iar informațiile vor fi oferite transparent, fără taxe nejustificate

Dematerializarea sediului social și identitatea electronică a firmelor – Adresa de corespondență a unei firme sau a unei PFA să poată fi o adresă electronică sau o adresă fizică. Eliminarea birocrației care înconjoară deschiderea și modificarea sediului social și considerarea acestuia ca adresă de corespondență;

Toate declarațiile fiscale să poată fi făcute în întregime online

Fără dosare și cozi la ghișee – Toate aprobările și avizele să poată fi solicitate și obținute electronic. Dacă instituția emitentă nu are un sistem electronic dedicat în care ele să poată fi încărcate, atunci să fie implicită comunicarea prin poștă electronică

Simplificarea formulelor de calcul a obligațiilor fiscale, respectiv definirea clară și neinterpretabilă a deductibilităților fiscale, în vederea determinării corecte a bazei impozabile

Implementarea legii holdingurilor – Îndelung discutată și așteptată de oamenii de afaceri și de antreprenori, aceasta este în prezent blocată. Vom implementa această lege tocmai pentru a încuraja antreprenorii români să-și înființeze societăți tip holding în România și nu în afara țării, repatriind în acest fel capitaluri care astăzi stau în state cu legislație mai permisivă

Digitalizarea interacțiunii cu statul român

Sprijinul pentru IMM-uri:

– mutarea accentului de la granturi către folosirea instrumentelor financiare, pentru a se crea un efect de multiplicare și a se evita pe cât posibil distorsionarea concurenței
– dezvoltarea accesului la finanțare non-bancară, prin încurajarea finanțării prin piața de capital, fintech, crowdfunding, business angels, microfinanțare
– folosirea fondurilor europene (PNRR) pentru dezvoltarea instrumentelor financiare, îndeosebi cu accent pe un mix între garanții, subvenționare de dobândă, împrumuturi și sprijin pentru investiții equity
– Utilizarea granturilor (împrumuturi nerambursabile acordate de guvern) cu predilecție pentru următoarele obiective:
1. cercetare-dezvoltare-inovare / dezvoltarea de noi tehnologii / materiale pentru a acoperi riscul tehnologic;
2. susținerea start-up-urilor, în special a celor în tehnologie, cu potențial de creștere rapidă
3. susținerea ecosistemelor și a lanțurilor de valori strategice pentru avansul tehnologic la nivel european (e.g. digital, verde, energie etc);
4. crearea de locuri de muncă în ecosistemele locale de afaceri din regiunile de dezvoltare / UAT rămase în urmă – scop social și de coeziune teritorială.

– Introducerea legislației pentru fondurile de tip REAL ESTATE INVESTMENT TRUST care există deja în 15 țări europene;

– Simplificarea legislației insolvenței

– Simplificarea schemelor de sprijin public pentru accesul la finanțare al antreprenorilor și facilitarea accesului transparent la informații
– Crearea unui pachet coerent și transparent de facilitare a accesului la finanțare al antreprenorilor, care să ofere oportunități în funcție de stadiul afacerii ( de la idee inițială, la start-up, la scale-up, la maturitate și pentru exit) și care să permită adaptarea finanțărilor la faza de dezvoltare antreprenorială
– Crearea unei interfețe unice („one-stop-shop”) pentru antreprenori în care să prezentăm toate oportunitățile de finanțare existente (naționale și europene – nu doar cele de pe viitorul Cadru Financiar Multianual, ci și cele din cadrul Next Generation EU și cele cu depunere direct la Comisia Europeană), cu un sistem de inteligență artificială / RPA care să permită identificarea cu usurinta a surselor de finanțare posibile și oportune în funcție de situația particulară a fiecărui antreprenor
– crearea Băncii Naționale de Dezvoltare (National Promotional Bank), prin reorganizarea EXIMBANK, FNGCIMM și FRC, pentru folosirea resurselor Băncii Europene de Investiții în gestiunea financiară a schemelor de sprijin pentru finanțare curentă și investiții legate direct de convergența reală a României cu Uniunea Europeană, sub coordonarea Ministerul Finanțelor
– Creșterea procentului de finanțare din fonduri europene dedicat beneficiarilor privați și simplificarea condițiilor de finanțare
– Crearea și implementarea în parteneriat cu sistemul bancar și a consultanților privați a unui mecanism semi-automatizat de evaluare rapidă a bancabilității și a punctajului preliminar pentru proiectele depuse în cadrul apelurilor lansate (cu finanțare din fonduri europene nerambursabile sau naționale), pentru simplificarea și accelerarea procesului de evaluare tehnico-financiară a aplicațiilor: beneficiarul potențial își încarcă elementele principale ale ideii de proiect într-o aplicație simulată online, și își află punctajul preliminar, dar și nivelul de bancabilitate
– Crearea și operaționalizarea unei platforme online de servicii-suport (asistență: contabilitate, juridic, resurse umane, securitate si sanatate in munca, legislația muncii, marketing, comunicare externă, etc) destinat micilor antreprenori aflați la început de drum în mediul privat, care să permită sprijinul voluntar din partea comunității de consultanță, respectiv mentoratul din partea unor antreprenori cu experiență;
– Crearea unor apeluri permanente, mai ales pentru start-up-urile inovative, care să permită finanțarea rapidă a unor proiecte valoroase, evaluate de un panel extern de antreprenori și experți independenți și nu pe baza unei grile aride
– Diversificarea instrumentelor financiare prin folosirea fondurilor europene pentru garanții sau co-investiții (matching funds) pentru sprijinirea creării/ dezvoltării inițiativelor/ fondurilor private care să dezvolte ecosistemul de finanțare, incluzând fonduri de equity / capital de risc, crowdfunding, business angels, sprijin pentru listarea inițială pe bursă a IMM
– Modificarea legislației privind achizițiile publice pentru a ușura procedura de achiziții, cu condiția transparentizării acestora, chiar și pentru sumele sub 15,000 euro. Vom ușura accesul pe SEAP/SICAP pentru ca toți comercianții care doresc să facă afaceri cu instituțiile de stat să aibă acces facil la sistem
– Îmbunătățirea gradului de capitalizare al întreprinderilor mici și mijlocii din România prin dezvoltarea unor măsuri de finanțare prin instrumente specifice pieței de capital și instrumente adecvate de politică fiscală și bugetară;
– Adoptarea de măsuri stimulative pentru finanțatori care să contribuie la diversificarea modului în care se finanțează sectorul IMM, cu accent pe startup-uri;
– Promovarea unei finanțări responsabile a sectorului IMM-urilor performante, prin utilizarea de alocări anuale/multianuale pentru investiții publice;
– Susținerea inițiativelor de transformare digitală a IMM-urilor și a finanțatorilor, prin care pot fi asigurate nevoile de finanțare ale întreprinderilor în timp real;
– dezvoltarea unei structuri specializate (special purpose vehicle – SPV) cu acționariat local și internațional (BERD/BEI/FEI) care să fie eligibil să emită obligațiuni sau acțiuni pe piața de capital românească (ulterior pe piețe europene sau internaționale). Din capitalul constituit se vor acorda finanțări pentru IMM-uri inovative, IMM-uri implicate în transferul de tehnologie, IMM-uri exportatoare, IMM-uri aflate în sectoare industriale cu valoare adăugată sau importante în lanțurile de producție (Foto: Pixabay)

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

4 comentarii

  1. Și prevenția, ca unii decât profita, ca stiu ca au spatele asigurat. Statul le spune ca nu ii verifica ca raspunderea e a celor care le aduc „actele”.. . Ai act, esti valabil, ce conteaza ca o firma fantoma emite actele…raspunderea e maaai departe. Și tot așa.
    Statul e doar un functionar placid.
    Despre fals e vorba (și calitate).
    Ce e ala „tun”? E in Constituție?

  2. Atata va dura implementarea tuturor acestor masuri.

  3. In tara in care Statul (cu mentalitati orientale) functioneaza aproape exclusiv cu hartii, cetatenilor, firmelor, li se cere semnatura electronica. Debirocratizare? …sa fim seriosi. Doar de fatada pentru UE.
    Apropo, da’ stampila pentru ecranul telefonului nu trebuie luata de la etajul 2 si revenid inapoi la ghiseul nr. 3 pentru alta adeverinta?

  4. In trecut functiona zicala : „doi cu sapa , cinci cu mapa”, in curand va fi inlocuita cu: doi cu sapa, cinci cu digitalizarea(” calculeiterul”).