Profesorul Radu Gologan: Interzicerea telefoanelor în școli e o mare prostie / Mesaje de tipul „n-am făcut școală, dar câștig bine” produc cele mai mari daune

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

„Cea mai mare daună este când părintele spune: «eu am fost slab la matematică, deci și copilul meu va fi»”, afirmă profesorul Radu Gologan, unul dintre cei mai importanți formatori ai olimpicilor români, relatează Mediafax.

Matematicianul vorbește despre greșelile aparent mărunte făcute acasă, despre frica de efort și despre cum respectul pentru școală începe în familie, nu la examenele naționale.

Radu Gologan e matematician de prestigiu, președinte ale Societății de Științe Matematice din România și unul dintre cei mai vizibili formatori ai olimpicilor români.

Se află în prima linie a excelenței educaționale din 1978, pregătește elevi pentru competiții naționale și internaționale, iar, timp de 17 ani, până în 2018, a coordonat lotul olimpic de matematică al României.

Profesorul Gologan evită judecățile radicale și subliniază că societatea pare să se îndrepte spre un model în care excelența extremă este rezervată unui segment restrâns, în timp ce majoritatea trebuie să fie capabilă să învețe rapid și constant lucruri noi.

Unul dintre punctele sensibile semnalate de profesor este pierderea intuiției matematice în școală. Predarea excesiv formală, spune el, nu stimulează imaginația și capacitatea de a „vedea” problemele. Pentru a cultiva intuiția, este nevoie de profesori extrem de bine pregătiți, capabili să depășească simpla transmitere de reguli.

Matematica, afirmă Radu Gologan, este apropiată de poezie: presupune imaginație, construcție mentală și viziune personală. Lipsa acestui spațiu pentru gândire intuitivă reprezintă una dintre marile carențe ale educației, nu doar în România, ci la nivel global.

Contrar unor opinii frecvente, profesorul Gologan nu consideră tehnologia un pericol major pentru capacitatea de concentrare.

Deși recunoaște efectele biologice negative ale utilizării excesive a ecranelor, el respinge ideea interzicerii telefoanelor în școli, considerând-o „o mare prostie”.

Tehnologia, spune el, trebuie integrată inteligent în procesul educațional.

Aplicațiile interactive și testele digitale pot stimula competiția și interesul pentru învățare, inclusiv în medii defavorizate, dacă sunt utilizate cu măsură și discernământ.

Etichetele puse de părinți pot face cele mai mari daune

Una dintre cele mai nocive atitudini în familie este afirmația: „Eu am fost slab la matematică, deci și copilul va fi”. Profesorul avertizează că astfel de etichete creează blocaje psihologice profunde și pot rupe definitiv relația copilului cu disciplina.

Matematica, subliniază el, este în primul rând un exercițiu al gândirii, nu doar o acumulare de formule. Mulți oameni care se consideră „slabi la matematică” gândesc logic impecabil și ar fi putut excela, dacă nu ar fi interiorizat aceste mesaje descurajante.

Profesorul avertizează însă că nu competițiile timpurii sunt esențiale, ci mesajele transmise în familie: respectul pentru școală, valorizarea efortului și evitarea disprețului față de educație.

Mesaje de tipul „n-am făcut școală, dar câștig bine” pot produce, spune el, cele mai mari daune pe termen lung.

În final, Radu Gologan respinge ideea tot mai răspândită că școala ar trebui să fie exclusiv plăcere și joc.

Învățarea reală presupune efort susținut, disciplină și perseverență.

„Învățarea este mușchi pentru creier”, afirmă profesorul, rămânând totuși optimist în privința viitorului educației românești și a capacității acesteia de a se redresa.