Procuror despre amânarea plăţii restanţelor salariale pentru magistraţi: Va fi extrem de împovărătoare pentru bugetul de stat / Debitul inițial se actualizează zilnic cu dobânda legală, dobânda penalizatoare și indicele de inflație

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cristian Ardelean – procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor şi membru AMASP (Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor) – a declarat pentru G4Media.ro că amânarea plăţii restanțelor salariale ale magistraților este extrem de împovărătoare pentru bugetul de stat. Și asta pentru că pe lângă debitul principal, se adaugă inflația, dobânda legală și dobânda penalizatoare.

„Referitor la amânarea plății drepturilor salariale restante ale magistraților din cele comunicate astăzi de domn prim-ministru și de conducătorii partidelor, de șefii partidelor aflate la guvernare, arătăm în primul rând faptul că aceste drepturi salariale restante au fost eșalonate deja pe cinci ani printr-o ordonanţă de urgență, iar magistrații au acceptat acest lucru, astfel s-a stabilit că această plată să se facă eșalonat timp de 5 ani.

Pentru cele mai multe dintre aceste drepturi salariale, ultimul an în care se putea face plata era anul 2024.

Pentru că în anul 2024 nu au fost găsite resursele financiare, s-a mânat această plată sine die pe anul 2025, iar apoi în 2025 s-a emis o nouă ordonanță de guvern prin care s-a stabilit că aceste plăți se vor face în 2026.

Iar acum aflăm că aceste sau parte din aceste plăți nu se vor mai face în anul 2026, ci se vor face, potrivit exprimării domnului prim-ministru, în anii următori.

Noi considerăm că aceste amânări succesive vor fi extrem de împovărătoare pentru bugetul de stat, pentru că aceste amânări succesive nu ușurează, ci împovărează bugetul.

Debitul stabilit inițial prin hotărârile judecătorești se actualizează zilnic cu dobânda legală, dobânda penalizatoare și indicele de inflație.

Iar, de exemplu, pentru anul 2025, aceste accesorii au ajuns undeva la 20% din debitul principal.

Amânarea sine die a acestor plăți înseamnă, în termeni concreți, costuri suplimentare pentru bugetul de stat, pe care până la urmă le suportă la final tot contribuabilul.

Dincolo de impactul financiar pe perpetuarea acestor amânări, transmite mesajul periculos că executarea hotărârii judecătorești definitive este un element negociabil, permanent reprogramabil și negociabil politic, din ce am văzut și astăzi, iar în funcție de contextul politic sau de prioritățile de moment a guvernării.

Practic nu există niciun fel de predictibilitate cu privire la plata acestor drepturi salariale, drepturi care au fost obținute în baza legii, nu au fost hotărâri date de judecători în mod arbitrar.

Aceste amânări succesive vor fi extrem de împovărătoare pentru bugetul de stat, pentru că aceste amânări succesive nu ușurează, ci împovărează bugetul.

Debitul stabilit inițial prin hotărârile judecătorești se actualizează zilnic cu dobânda legală, dobânda penalizatoare și indicele de inflație. Iar, de exemplu, pentru anul 2025, aceste accesorii au ajuns undeva la 20% din debitul principal”, a declarat procurorul Cristian Ardelean pentru G4Media.ro.

Apel către Guvern al Tribunalului București

Conducerea Tribunalului București a decis să facă un apel către Guvern folosindu-se de unul dintre avizierele electronice ale instanței, unde reclamă lipsa acută de grefieri din sistemul judiciar.

La avizierul electronic se putea citi printre altele: „Nu pensiile blochează Justiția! Lipsa personalului o blochează! 200 de grefieri pe an promiși. Zero angajați! Cetățeanul suportă consecințele!”

Context

Premierul Ilie Bolojan a anunțat joi, 19 martie, că s-a ajuns la un acord în coaliție, astfel că pachetul social intră în buget și se amâna achitarea drepturilor salariale obținute de magistrați în instanțe.

”S-a găsit o formulă prin care propunerea legată de pachetul social să fie susținută de coaliție. Prima posibilitate era creșterea deficitului bugetar – nu s-a mers pe această opțiune”, a spus el.

„A doua variantă pe care s-a căzut de acord este să reducem alte cheltuieli – achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți și amânarea acestora pentru anii următori”, a precizat premierul.