Primul șef DNA care acordă interviu unui avocat / Marius Voineag: Prescripția este sancțiunea pentru pasivitatea statului / Florentin Țucă: Poate fi privită și ca o expresie a unei împăcări / Casa de avocatură Țucă&Zbârcea a beneficiat de prescripție, dar n-a scăpat de sechestru pe conturi 

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Șeful DNA, Marius Voineag, a participat – în premieră pentru un procuror – la podcastul avocatului Florentin Tucă, unde a declarat că decontează ”câteva aspecte ale unor timpuri extrem de vechi” din cauza prescripției. Voineag a declarat că prescripția ”este sancțiunea pentru pasivitatea statului. Atenție, nu este pentru pasivitatea justiției”.

Partenerul său de dialog, avocatul Florentin Țucă, a precizat că prescripția nu este privită doar din perspeciva eșecului, ci poate fi privită ”și ca o expresie a unei împăcări”. Florentin Țucă notează în timpul dialogului cu șeful DNA: ”sunteți primul procuror în funcție pe care îl am ca invitat.” Interviul, de peste o oră, a fost un prilej pentru Marius Voineag pentru a-și face propriul bilanț de activitate în cei trei ani la șefia DNA.

Avocatul Țurcă este cunoscut pentru pozițiile sale așa zis suveraniste. La podcastul său sunt invitate personaje frecvent din zona suveranistă ca Dan Dungaciu, Dan Puric etc.

Firma de avocatură Țucă, Zbârcea & Asociații a făcut, în 2015, obiectul unui dosar la DIICOT, în care compania farmaceutică La Roche acuza că, în calitate de principal creditor al unui fost partener de afaceri intrat în insolvență, Grupul Relad, a aflat de mai multe operațiuni financiare care au dus la devalizarea debitorului și, astfel, la scăderea șanselor de recuperare a datoriilor.

Unul dintre instrumentele de devalizare ar fi fost majorarea, de la 14.000 la 264.000 de euro, a onorariului pe care firma Țucă, Zbârcea&Asociații l-a încasat de la Relad. În decembrie 2022, procurorul DIICOT a clasat dosarul pentru că a intervenit prescripția faptelor, ca urmare a unor decizii ale Curții Constituționale și Înaltei Curți, dar a păstrat sechestrele instituite, pentru recuperarea prejudiciului total, de aproape 33 de milioane de euro. Cererile de ridicare a sechestrelor, formulate inclusiv de firma de avocatură, au fost respinse definitiv pe 15 iulie anul trecut.

Pe rolul Curții de Apel București se află pe rol, de anul trecut, un dosar în care un procuror DIICOT a cerut confiscarea sumelor de 3,5 milioane de euro și 2,6 milioane lire sterline deținute de societatea de avocatură Țuca, Zbârcea și Asociații în două conturi la o bancă comercială. Banii ar reprezenta o parte din prejudiciul de 32,7 milioane de lei produs unei firme de medicamente inclusiv prin activitatea lui Robert Roșu, unul dintre avocații din cadrul Țuca, Zbârcea și Asociații. (Detalii aici)

Casa de avocatură a transmis, într-un punct de vedere transmis G4media.ro, în care se arată că ”După clasare, procurorul a dispus menținerea măsurii asigurătorii a sechestrului, precum și sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea luării măsurii de siguranță a confiscării speciale. Acest dosar se află pe rolul Curții de Apel București. Nu exista în prezent nicio acuzație de natură penală împotriva TZA sau a avocatului Robert Roșu. Niciuna dintre acuzațiile clasate în cazul închis de DIICOT nu l-a vizat pe avocatul Gabriel Zbârcea.”

Precizările au fost transmise în data de 28 august, în contextul în care numele unuia dintre asociați, Gabriel Zbârcea, era vechiculat ca posibilă variantă pentru șefia SRI. Această variantă a picat între timp, conform surselor G4Media.ro.

Fragment din interviul acordat de procurorul șef Marius Voineag avocatului Florentin Țucă

Șeful DNA Marius Voineag: ”Nemulțumirile legate de durata proceselor. Ar trebui puse pe tapetul unor dezbateri. Dacă luăm situația incidenței prescripției, de exemplu. Subiect arhidiscutat și răsdiscutat care nouă ne-a creat numeroase neplăceri la nivel de anchetator. Puneți-vă în pantofii unui procoruror să vedeți ce înseamnă să muncești, să investighezi câțiva ani de zile, un an doi, o cauză complexă și ea să se termine cu o prescripție. Pare ușor frustrant. Aici trebuie să ne uităm cu atenție la cine este autorul unei astfel de povești.

Dacă vă uitați la prima decizie a CCR lucrurile erau foarte clare. Legislativul trebuia să intervină în 45 de zile. Faptul că legislativul nu a intervenit patru ani de zile într-o poveste în care trebuia conform deciziei CCR să intervină a creat împrejurarea unor situații pe care nici noi nu le-am mai putut combate pe termen lung. Le-am decontat la nivel de imagine publică și în același timp judecătorii au luat decizia pe baza unor hotărâri. Acum există o nemulțumire legată de durata proceselor care acolo sunt niște argumente pe care ar trebui să le dezvoltăm să stea la baza unor modificări legislative ulterioare.

Ce vreau să vă spun acum este că este foarte clar că în cauzele complexe durata proceselor e mare și în străinătate de multe ori. Dar lucrurile ăstea trebuie spune în așa fel încât legislativul să ia măsurile de schimbare a unui cadru legal. Modificările legislației nu le pot face nici procurorii și nici  judecătorii. Noi decontăm acum din foarte multe puncte de vedere pasivitatea unei alte puteri a statului.

Avocatul Florentin Tucă: Ascultându-vă îmi dau seama că ați pomenit de exemplul prescripției și profit de acest exemplu pentru cei care ne urmăresc dacă putem să și limpezim puțin. Mi-am adus aminte de un cărturar român, fost jurist, absolvent al facultății de drept, un bun amic de-al meu, care într-un text recent vorbește despre prescripție ca expresia eșecului justiției. Or, instituția prescripției pentru cei care ne urmăresc nu este privită doar din această perspectivă, ca o expresie a eșecului. Ea poate fi privită și ca o expresie a unei împăcări.

Șeful DNA: Marius Voineag: Este sancțiunea pentru pasivitatea statului. Atenție, nu este pentru pasivitatea justiției. Ar trebui să ne întoarcem la geneza acestei instituții. Faptul că într-un vacarm, într-un zgomot de fond atât de mare e foarte greu să se mai audă cineva argumentele pe chestiunea asta, este lesne de înțeles că trebuie să ne întoarcem la definiția unor instituții. Pentru mine e cu atât mai greu, pentru că am preluat un mandat acum trei ani de zile, am încercat să facem lucrurile într-o cu totul altă cheie de profesionalism și maturitate instituțională și totuși decontez câteva aspecte ale unor timpuri extrem de vechi în ce privește această instituție. Cu atât mai drept este pentru un tânăr procuror care a dorit să ducă lucrurile la alt nivel. (…)”

”Mă mândresc cu faptul că în cei trei ani de zile am reușit să creștem vârsta de pensionare în cadrul DNA de la 51 la 54, 8 ani”

Marius Voineag: ”(…) Cu ce mă mândresc eu acum? Mă mândresc cu faptul că în cei trei ani de zile am reușit să creștem vârsta de pensionare în cadrul DNA de la 51 la 54, 8 ani. Adică oamenii au rămas și au dorit să rămână în ciuda faptului că au avut niște decizii de pensionare pe așa numita pensie de serviciu, pensie specială. Și oamenii au rămas pentru că s-au simțit utili, au simțit că își pot aduce aportul la un sistem judiciar corespunzător. Asta e o chestiune care trebuie spusă. Sunt oameni care vin la birou și totuși câștigă mai puțin decât ar sta acasa. Șase oameni care sunt inclusiv cu funcții de conducere în DNA.

Ar putea să stea acasă și cu o remunerație mai mare decât ei fac în prezent venind la birou. Cu aât mai greu îmi e să înțeleg criticile unor oameni care au ieșit la pensie și n-au dorit să rămână în sistem, să-și aducă aportul, argumentele și combativitatea în interiorul sistemului judiciar și o fac din prisma omului care stă în exteriorul sistemului judiciar respectiv al omului la pensie. Ele sunt utile, sunt bune dar cu atât mai valide sunt atunci când tu ești în interiorul sistemului judiciar. Și te lupți pentru ideile și principiile pe care tu le ai.”

Interviul integral