Președintele Iohannis la NATO? Cine sunt contracandidații și ce efecte politice interne majore poate produce demisia lui din funcția de președinte al României

Președintele Klaus Iohannis a semnalat în conferința de presă de marți că este dispus să preia funcția de secretar general al NATO dacă i se va propune la finalul mandatului lui Jens Stoltenberg. Mandatul lui Stoltenberg se termină în septembrie 2023, iar o eventuală plecare a lui Iohannis la NATO ar provoca imediat alegeri prezidențiale. În plus, în PNL există discuții despre posibila declanșare a unor alegeri parlamentare anticipate concomitent cu prezidențialele.

• Președintele Iohannis a spus marți, întrebat dacă ar accepta o eventuală propunere pentru șefia NATO, că ”dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua-o foarte serios și aș face o declarație publică”. El nu a respins nici un moment posibilitatea de a respinge o asemenea propunere pentru a-și duce la final mandatul de președinte al României.

Actualul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, are mandat până în septembrie 2023, după o prelungire cu un an a mandatului care urma să îi expire în acest an. El a acceptat prelungirea în luna martie, din cauza invaziei ruse în Ucraina, deși se pregătea să preia postul de șef al Băncii centrale a Norvegiei. Postul de secretar general NATO a fost rezervat până acum unor politicieni cu funcții înalte din vestul Europei, dar invazia rusă în Ucraina a schimbat starea de spirit a aliaților și a favorizat discuțiile despre alegerea unui politician venit din estul Europei.

Cine sunt numele vehiculate ca posibili succesori ai lui Stoltenberg. În februarie 2022, agenția germană DPA anunța, citând surse diplomatice, că numele vehiculate printre aliații NATO pentru postul de secretar general sunt Klaus Iohannis, fostul premier britanic Theresa May, premierul olandez Mark Rutte, şefa guvernului eston Kaja Kallas și fosta reprezentantă a UE pentru politică externă Federica Mogherini. Cu jumătate de an înainte, publicația europeană Politico îi menționa ca posibili pretendenți pe fosta președintă croată Kolinda Grabar-Kitarović și fosta președintă lituaniană Dalia Grybauskaitė.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Cuvântul cel mai greu în stabilirea viitorului șef al NATO îl are însă Washingtonul, care este cel mai mare contributor al alianței nord-atlantice. Având în vedere influența decisivă a SUA, președintele Klaus Iohannis ar intenționa să efectueze o vizită oficială la Washington, au declarat surse politice pentru G4Media.

Efecte politice interne. Dacă președintele Iohannis ar fi nominalizat pentru șefia NATO și ar prelua funcția înainte de finalul mandatului său, guvernul e obligat, potrivit articolului 97 din Constituție, să organizeze alegeri prezidențiale în maximum 3 luni de la demisie.

Organizarea alegerilor prezidențiale înainte de termen ar accelera evenimentele electorale programate pentru 2024 (când sunt programate patru rânduri de alegeri la termen). Liderii PNL iau în calcul desemnarea rapidă a unui candidat la prezidențiale care să beneficieze de eventualul efect pozitiv al numirii lui Iohannis în cea mai înaltă poziție internațională deținută de un român, iar la acest moment candidatul liberalilor pentru Cotroceni este premierul Nicolae Ciucă.

PSD va trebui să mute la rândul său și să desemneze un candidat ”de sacrificiu”, dat fiind că datele demografice arată că publicul de stânga este semnificativ mai mic decât votanții non-PSD. Iar ultimele patru rânduri de alegeri prezidențiale au demonstrat această tendință demografică.

Pe de altă parte, în PNL e luat în calcul și scenariul în care liberalii și PSD ar fi de acord cu declanșarea alegerilor parlamentare anticipate odată cu alegerile prezidențiale anticipate, potrivit surselor G4Media. De ce ar fi ambele partide în favoarea unei astfel de soluții? Deoarece liderii de la centru ai celor două partide nu ar mai avea nevoie de sprijinul baronilor locali – plătit scump ulterior – pentru mobilizarea electoratului la urne, dat fiind că alegerile prezidențiale provoacă oricum cel mai puternic interes.

Dacă acest scenariu discutat acum în PNL s-ar materializa, ar fi pentru prima oară în ultimele decenii când alegerile parlamentare ar fi organizate înaintea celor locale, iar ascendentul puternicilor baroni locali asupra conducerilor centrale ale PNL și PSD ar scădea dramatic, potrivit surselor G4Media. Iar acesta ar fi primul pas spre o posibilă reformă teritorial – administrativă, împiedicată acum tocmai de interesele baronilor locali, care nu vor să își vadă puterea diminuată.