Președintele Iohannis, în coliziune cu ministrul justiției pe tema modificării legii serviciilor secrete / Predoiu vrea, printr-un proiect de lege avizat de CSAT, ca informațiile de la servicii să poată fi din nou utilizate ca mijloace de probă în dosare penale

Președintele Klaus Iohannis intră în coliziune cu ministrul justiției pe tema modificării legilor de funcționare a serviciilor secrete, dar și cu propriile avize date de CSAT. Pe de-o parte, președintele Iohannis a declarat, fără echivoc, miercuri seara, la Cotroceni, că nu intenționează să redea serviciilor secrete atribuții în cadrul urmăririi penale, astfel încât informațiile culese de servicii să poată fi din nou mijloace de probă în dosare penale. Curtea Constituțională a interzis serviciilor ca informațiile obținute prin interceptări  să poată reprezenta mijloace de probă în dosarele penale.

Pe de altă parte, Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, în calitate de deputat PNL, vrea printr-un proiect de lege care modifică legea siguranței naționale, să redea serviciilor aceste atribuții, astfel încât interceptările realizate de servicii să poată fi utilizate ca mijloace de probă în dosarele penale.

Proiectul de lege urmează să modifice legea 51/1991 privind siguranţa naţională a României și este la fel de lipsit de echivoc ca declarațiile președintelui, dar în contradicție totală cu ele. Proiectul de lege fost depus în Parlament în luna august și a primit chiar aviz CSAT pe data de 16 septembrie. Consiliul Superior de Apărare a Țării este condus de președintele Klaus Iohannis.

Ce a declarat președintele Klaus Iohannis, răspuns la întrebările adresate de G4Media.ro:

• „Nu intenţionez să am iniţiativă şi să redau serviciilor atribuţii în cadrul urmăririlor penale sau proceselor penale. Aceste lucruri – urmărirea penală se face de către procuror, iar judecarea speţelor se face de către judecător. Serviciile secrete şi serviciile speciale n-au ce căuta în acest domeniu. Serviciile se ocupă de problemele lor, iar dacă şi conform legii în vigoare acum, în cursul activităţii lor sesizează posibile fapte penale sesizează Parchetul competent, atât, fără să furnizeze probe, fără să participe la obţinerea de probe. Nu intenţionez să modific sau să solicit modificarea legilor, în sensul de a reveni la situaţia anterioară”

Ce susține ministrul justiției, Cătălin Predoiu, în expunerea de motive a proiectului de lege avizat de CSAT:

• „Din considerentele Deciziei nr. 55/2020 (a Curţii Constituţionale – n.r) se reţine că înregistrărilor rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii autorizate potrivit Legii nr. 51/1991 li se poate conferi calitatea de mijloc de probă în procesul penal, cu condiţia ca prin lege să fie reglementată o procedură clară şi adecvată, care să permită verificarea efectivă a legalităţii lor, atât a mijlocului de probă (înregistrările în cauză), cât şi a procedeului probatoriu prin care au fost obţinute’.

Ce modificări propune ministrul justiției în proiectul de lege care modifică legea siguranței naționale:

• „Dacă înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor prezentei legi, sunt folosite ca mijloace de probă în procesul penal, legalitatea acestora şi a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obţinute se verifică, în procedura de camera preliminară, de judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia îi revine, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă”.

Explicația pe larg. Printr-o decizie pronunțată în februarie 2020, Curtea Constituțională a interzis procurorilor să folosească drept probe în procesele penale înregistrările obţinute de SRI pe mandat de siguranţă naţională (MSN) de culegere de informații, ridicând problema garanțiilor și a căilor de atac.

Decizia a făcut ca, în numeroase dosare grele de corupție, probele obținute pe baza acestor mandate să fie înlăturate, însă au fost afectate și alte domenii sensibile: cazurile de terorism, spionaj, crimă organizată. În mod absurd, și în aceste cazuri, informațiile obținute de servicii  nu mai puteau fi utilizate drept probe.

Potrivit experților consultați de G4Media.ro, situația a ridicat probleme majore în relațiile cu partenerii externi, astfel că Guvernul a fost presat să remedieze urgent golul legislativ care nu mai permitea ca un terorist, spion sau o rețea de traficanți de arme să fie prinși pe baza informațiilor obținute de servicii chiar și în baza mandatului de siguranță națională.

În consecință, ministrul justiției Cătălin Predoiu a inițiat proiectul de lege, în calitate de deputat, prin care propune ca interceptările să poată fi utilizate din nou ca mijloace de probă, introducând un filtru la instanță, așa cum a sugerat decizia CCR, și anume judecătorul de cameră preliminară.

Potrivit specialiștilor consultați de G4Media.ro, una dintre problemele proiectului de lege este că nu se limitează strict la infracțiunile legate de terorism și siguranță națională, ci la toate tipurile de infracțiuni, ceea ce ridică din nou problema constituționalității proiectului.

Altfel spus, prin proiectul de lege se revine la situația anterioară când toate interceptările realizate de servicii pe baza mandatelor de siguranța națională pot fi utilizate ca mijloace de probă dacă indică sâvârșirea unor infracțiuni. Or, prin această modificare, avizată de CSAT, se revine la situația anterioară la care președintele Iohannis tocmai a declarat că nu dorește să revină.

O altă problemă ar fi că proiectul de lege nu modifică Codul de Procedură Penală, ci Legea siguranței naționale din 1991, ceea ce iarăși ar ridica probleme de constituționalitate.

Experții consultați de G4Media.ro susțin că proiectul promovat de Predoiu vine în contradicție cu trei decizii ale CCR (51/2016, 244/2017, decizia din Februarie 2020 privind mandatele de securitate națională ). Potrivit acestora, interceptările și informațiile obținute de servicii pe mandat de securitate națională ar putea fi considerate drept mijloace de probă  numai în ce privește infrațiunile de terorism și cele legate de siguranță națională, însă numai prin modificarea Codului de Procedură Penală (nu a legii privind siguranța națională), prin adăugire la articol 97 referitor la mijloacele de probă.

Aceasta, pentru ca atât potrivit Legii 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cât și Codului de Procedură Penală, SRI ul are atribuții de cercetare penală în ceea ce privește infractiunile din Legea 535/2004, cât și cele din Titlul X din Codul Penal- infracțiuni contra Securității naționale, însă aceste atribuții nu pot fi exercitate la capacitate deplină după decizia CCR din februarie care interzice utilizarea înregistrărilor obținute în baza MSN drept mijloace de probă.

Alte prevederi din proiectul de lege inițiat de ministrul justiției, Cătălin Predoiu în calitate de deputat PNL:

• Datele şi informaţiile de interes pentru securitatea naţională, rezultate din activităţile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reţinute în scris şi transmise organelor de urmărire penală, potrivit art. 61 din Codul de procedură penală, însoţite de mandatul emis pentru acestea, la care se adaugă propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a mandatului. Convorbirile şi/sau comunicările interceptate, redate în scris, şi/sau imaginile înregistrate se transmit organelor de urmărire penală în integralitate, însoţite de conţinutul digital original al acestora. Dispoziţiile art. 143 alin. (3) şi (A) şi art. 146 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător
• În cauzele penale în care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, procedura în camera preliminară s-a încheiat dispunându-se începerea judecăţii, şi în care sunt folosite ca mijloace de probă înregistrări rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, legalitatea acestor înregistrări şi a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obţinute se verifică de instanţa învestită cu soluţionarea cauzei
• În cauzele penale prevăzute la alin. (1) nelegalitatea respectivelor înregistrări sau a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obţinute poate fi invocată până la primul termen de judecată cu procedura completă după intrarea în vigoare a prezentei legi, dacă încălcările nu sunt sancţionate cu nulitatea absolută”.

Vezi aici integral proiectul de lege inițiat iar mai jos avizul dat de CSAT

 

Context

Serviciile secrete au fost lăsate treptat fără atribuții în urmărirea penală, printr-o serie de trei decizii pronunțate de CCR în 2016 (decizia 51), 2018 (motivarea aici) și 2020 (decizia 55).

Prin decizia din 2016 judecătorii CCR au stabilit că serviciile nu pot avea atribuții în urmărirea penală, prin decizia din 2018 au stabilit că infracțiunile de corupție nu intră în sfera amenințărilor la siguranța națională iar prin decizia din 2020 au interzis procurorilor să folosească drept probe informațiile obținute pe mandate de siguranță națională.

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) au discutat marți despre Planul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare (2020-2024), iar una dintre ”prioritățile strategice” ale acestui plan este revizuirea legislației de funcționare a instituțiilor din domeniul securității naționale, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Comunicatul CSAT nu prezintă detalii despre calendarul modificării legilor de funcționare a diferitelor ministere, agenții și servicii de informații cu atribuții în domeniul securității naționale și nici nu arată principalele modificări ce ar urma să fie propuse. În schimb, comunicatul arată că în urma modificării legislației ”va fi asigurată eficientizarea și modernizarea instituțiilor publice, pentru ca acestea să răspundă mai bine sarcinilor ce le revin și, totodată, să fie mai aproape de nevoile cetățenilor României”.

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea