Președintele Iohannis atacă la CCR modificările aduse legii Curții de Conturi, reclamând numeroase prevederi care fac imposibil controlul cheltuirii banilor publici

Președintele Klaus Iohannis a atacat luni la Curtea Constituțională modificările aduse de Parlament legii de funcționare a Curții de Conturi, reclamând numeroase prevederi care îngreunează sau chiar fac imposibilă exercitarea funcției de control a cheltuirii banilor publici – atribuția esențială a Curții de Conturi, conferită de Constituție.

Sesizarea urmează să fie dezbătută pe 25 septembrie de judecătorii constituționali.

Cele mai importante critici formulate de șeful statului vizavi de modificările aduse actului normativ:

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

• competența exclusivă a președintelui Curții de Conturi de a sesiza organele penale în cazul constatării încălcării legii în ceea ce privește cheltuirea banilor publici: ”noua abordare este de natură să slăbească în mod considerabil controlul asupra utilizării fondurilor publice și îngreunează recuperarea prejudiciilor constatate”;
• eliminarea mijloacelor prin care se pot asigura punerea în practică a măsurilor de înlăturare a deficiențelor, afectându-se totodată rolul Curții de Conturi în arhitectura statului român, cel de a exercita controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public;
• eliminarea suspendării de drept a membrilor Curții de Conturi și a auditorilor publici externi din funcțiile deținute „de la data trimiterii în judecată penală”;
• Instituirea unei ”veritabile” subordonari a consilierilor de conturi față de președintele Curții de Conturi, acesta stabilind responsabilitățile specifice ale consilierilor de conturi raportori;
• atenuarea funcției de control a Curții de Conturi și instituirea unei aprecieri subiective a organului de control, care este de natură să creeze dificultăți de aplicare a legii, lipsind textul legat de claritate, precizie și previzibilitate;
• instituirea de către legiuitor, în mod indirect, a posibilității ca o altă instituție publică să se pronunțe asupra datelor înscrise în conturile de execuție, acest aspect reprezentând o ingerință în atribuțiile constituționale ale Curții de Conturi;
• instituirea unui standard de probă necesar incert prin introducerea unor sintagme neclare precum „grad de adecvare ridicat” și „grad de suficiență ridicat”.

Modificările aduse de PSD și ALDE legii Curții de Conturi și contestate dur de Comisia Europeană – care a avertizat cu tăierea fondurilor europene pentru România – au fost adoptate pe 5 iulie de Senat, în calitate de for decizional.

Unele dintre prevederile contestate de Comisia Europeană pentru că eliminau garanțiile de independență ale Curții de Conturi și o subordonau politic partidului aflat la putere au fost îndulcite de Senat, dar nu eliminate.

Reamintim că PSD controlează deja în mare măsură conducerea instituţiei. Preşedintele Curţii este Mihai Busuioc, fost secretar general în guvernele PSD, unul dintre cei mai loiali colaboratori ai lui Liviu Dragnea. Din plenul Curţii mai fac parte Bogdan Stan (fostul şef al ANAF) şi Florin Tunaru (fost vicepreşedinte ANAF), amândoi colaboratori ai preşedintelui PSD.

În noua formă a legii de funcționare a Curții de Conturi a fost menținută prevederea ca președintele Curții și nu conducătorul departamentului care realizează raportul de audit să sesizeze organele de urmărire penală în cazul în care, în urma controlului, se constată că o instituție a cheltuit banii publici cu încălcarea legii.

• Noua prevedere: (Art. 33 alin 6): În situațiile în care în rapoartele de audit se constată existența unor fapte pentru care există indicii temeinice că au fost săvârșite cu încălcare legii penale, consilierul de conturi raportor propune plenului, odată cu aprobarea raportului de audit, aprobarea sesizării organelor de urmărire penală. Sesizarea organelor în drept se efectuează de președintele Curții de Conturi.
• Prevederea în vigoare: În situațiile în care în rapoartele de audit se constată existența unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale, conducătorul departamentului sesizează organele în drept pentru asigurarea valorificării constatării și informează entitatea auditată.

De asemenea, membrii Curții de Conturi și auditorii publici externi nu își pierd funcția în caz de urmărire penală sau trimitere în judecată, decât dacă sunt condamnați definitiv pentru fapte comise în legătură cu atribuțiile de serviciu.

• Noua prevedere: (Art. 54): Membrii Curții de Conturi și auditorii publici externi sunt demiși de drept din funcțiile lor de la data pronunțării unei sentințe penale definitive, nefavorabile persoanei respective, pentru o faptă în legătură cu atribuțiile de serviciu.
• Prevederea în vigoare: De la data trimiterii în judecată penală, membrii Curții de Conturi și auditorii publici externi sunt suspendați de drept din funcțiile lor. În caz de condamnare definitivă, ei sunt demiși de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.

Nu în ultimul rând, a fost introdus controlul președintelui Curții de Conturi – persoană numită politic – asupra structurii organizatorice a Curții de Conturi și a fost eliminat articolul care prevedea că Autoritatea de Audit este finanțată de la bugetul de stat prin bugetul Curții de Conturi.

• Art. 11 La propunerea președintelui, structura organizatorică a Curții de Conturi, statul de funcții, numărul de posturi de conducere și de execuție, repartizarea domeniilor de activitate pe decanate și pe direcții și atribuțiile direcțiilor, precum și ale celorlalte structuri se stabilesc de plenul Curții de Conturi.

G4Media.ro a scris în exclusivitate pe 26 aprilie că România riscă suspendarea tuturor plăţilor făcute de UE în proiectele europene din cauza unor modificări aduse la legea Curții de Conturi.

Potrivit surselor consultate de G4:media.ro, experții europeni sunt îngrijorați de modificările operate în Parlament la legea Curții de Conturi, modificări care nu mai garantează independența acestei instituții care verifică inclusiv modul în care sunt cheltuite fondurile europene de către administrațiile locale. ”Modificările au trecut de Camera Deputaților, iar dacă vor trece și de Senat, se vor suspenda automat plățile pentru toate programele până când ne vom asigura că avem un audit independent. Acest lucru se va întâmpla automat, dacă din legea de funcționare a Curții de Conturi dispar garanțiile de independență”, au explicat pentru G4Media.ro oficiali din cadrul Comisiei Europene.

Avertismentul e legat de plăţile pentru proiectele aflate acum în derulare, ceea ce ar însemna oprirea de facto a tuturor proiectelor cu finanţare europeană.

Aceste avertismente din partea Bruxelles-ului referitoare la suspendarea tuturor plăților, indiferent de axa de finanțare (infrastructură, agricultură etc), sunt fără precedent.

Pe 14 iunie, G4Media.ro a scris că Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltării, preşedintele Camerei Deputaţilor – Liviu Dragnea, şi cel al Senatului – Călin Popescu Tăriceanu, au fost avertizaţi oficial de Comisia Europeană că România riscă suspendarea tuturor plăţilor pe proiecte europene dacă știrbește independența Curții de Conturi, potrivit informațiilor G4Media.ro.

Trei scrisori de avertizare de la Comisia Europeană au ajuns la autorităţile române, au declarat pentru G4media.ro surse guvernamentale. Autorităţile de la Bruxelles cer expres ca Parlamentul să renunţe la modificările pe care le aduce Legii Curţii de Conturi, n4.94/1992, şi care care pun în pericol independenţa Autorităţii de Audit.

Scrisorile oficiale au fost semnate de reprezentanți din trei direcții general: DG Regio, DG Competition și DG Mare (afaceri maritime și pescuit).

Miza financiară este una uriașă: 18 miliarde de euro fonduri europene are România la dispoziție în acest exercițiu financiar (la care se adaugă plățile directe din agricultură).