Preşedintele Iohannis a sesizat la Curtea Constituțională legea privind trecerea Lacului Brebu de la Apele Române în administrarea Consiliului local Brebu

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, miercuri, Curţii Constituţionale a României (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind trecerea Lacului Brebu, cu titlu gratuit, din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” în domeniul public al Comunei Brebu şi în administrarea Consiliului Local al Comunei Brebu, relatează Agerpres.

„Legea dedusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată cu încălcarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, a principiului legalităţii, ambele subsumate statului de drept, cu încălcarea regimului proprietăţii publice, precum şi cu nesocotirea rolului constituţional al Parlamentului, al Guvernului, dar şi a efectului general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale”, afirmă şefului statului în sesizarea de neconstituţionalitate, arătând că legea i-a fost transmisă de către Parlament, în vederea promulgării, pe 18 aprilie.

Preşedintele Iohannis arată că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului legalităţii prevăzut de Constituţie. El precizează că bunul vizat de legea criticată reprezintă un bun imobil, Lacul Brebu, lac natural de tasare în suprafaţă de 4 ha, situat în comuna Brebu, judeţul Prahova.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

El arată că, în ceea ce priveşte transferul bunurilor aflate în proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, conform dispoziţiilor din Codul administrativ: „bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice. În celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale şi invers se face în condiţiile legii”.

Şeful statului consideră că, având în vedere că Lacul Brebu – bun supus transferului prin legea criticată – nu constituie obiect exclusiv al proprietăţii publice, în lipsa unei declaraţii exprese a legii organice, acesta ar fi trebuit trecut din proprietatea publică a statului în aceea a unităţii administrativ-teritoriale prin hotărâre a Guvernului, la cererea Consiliului Local al Comunei Brebu, potrivit art. 292 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

El mai susţine că, potrivit unei decizii CCR, chiar şi în ipoteza în care Lacul Brebu ar fi fost declarat bun exclusiv al proprietăţii publice a statului printr-o lege organică, singura posibilitate de transmitere a acestui bun din proprietatea publică a statului în cea a Comunei Brebu ar fi fost adoptarea unei legi organice de modificare a legii organice prin care bunul a fost declarat obiect exclusiv al proprietăţii publice, iar nu soluţia legislativă adoptată de Parlament.

Preşedintele Iohannis menţionează că în cazul de faţă transferul dreptului de proprietate s-a realizat printr-o lege cu caracter individual, vizând imobilul descris în anexa legii, Parlamentul considerând aplicabil mecanismul privind transferul interdomenial al unui bun exclusiv al proprietăţii publice a statului.

„În cazul în care Parlamentul îşi arogă competenţa de legiferare, în condiţiile, domeniul şi cu finalitatea urmărite, se încalcă principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, viciu care afectează legea în ansamblu. Totodată, acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul îşi poate exercita competenţa de autoritate legiuitoare în mod discreţionar, oricând şi în orice condiţii, adoptând legi în domenii care aparţin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituţionale ale acestei autorităţi, consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituţie, şi transformarea acesteia în autoritate publică executivă, aspect ce contravine şi prevederilor art. 102 alin. (1) din Constituţie ce consacră rolul Guvernului şi, pe cale de consecinţă principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie”, afirmă el.

Şeful statului apreciază că, faţă de jurisprudenţa constantă a CCR, această lege contravine şi dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie.

Preşedintele Iohannis menţionează şi că, în lipsa menţionării elementelor de individualizare a bunului imobil care urmează a fi transferat, propunerea legislativă încalcă principiul securităţii raporturilor juridice consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie referitor la claritatea, precizia şi previzibilitatea legii.

Şeful statului subliniază şi neclaritatea cu privire la identificarea şi delimitarea bunului imobil care face obiectul transferului dreptului de proprietate rezidă şi în neconcordanţa în ceea ce priveşte suprafaţa acestuia.

„În expunerea de motive a propunerii legislative este prevăzută o suprafaţă de 3,617 ha, în timp ce în anexa legii bunul figurează cu o suprafaţă de 4 ha. Lipsa delimitării concrete a bunului, cu atât mai mult cu cât acesta nu are nici carte funciară şi nici măsurători realizate, este de natură să creeze confuzie cu privire la identificarea bunului ce urmează a fi transmis din domeniul public al statului, aspect contrar exigenţelor de calitate a legii, care decurg din art. 1 alin. (5) din Constituţie”, arată el.

Preşedintele Iohannis invocă şi încălcarea art. 136 alin. (4) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie. Şeful statului indică faptul că dreptul de administrare este un drept real corespunzător proprietăţii publice, inalienabil, insesizabil şi imprescriptibil, constituit de către titularul dreptului de proprietate publică în mod gratuit, asupra unui bun din domeniul public.

El subliniază că din soluţia legislativă rezultă că bunul imobil – Lacul Brebu trece din proprietatea publică a statului în cea a Comunei Brebu, motiv pentru care statul nu poate constitui simultan şi un drept de administrare, întrucât, după transmitere, nu mai este proprietarul acestui bun.

„În consecinţă, un drept de administrare asupra unui bun ce se va afla, după transfer, în domeniul public al Comunei Brebu va trebui constituit (…) prin hotărâre a Consiliului Local al Comunei Brebu, iar nu prin lege ca act al Parlamentului”, se arată în sesizarea la CCR.

Preşedintele Iohannis solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că legea este neconstituţională în ansamblul său.