Președintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism: România va dispărea definitiv de pe piaţa turistică internaţională dacă renunţă la târgurile internaţionale de profil

Turismul de incoming reprezintă o formă de export, exact ce are nevoie România pentru a aduce bani în ţară, iar printr-o eventuală renunţare la participarea la târgurile internaţionale de profil ţara ar dispărea de pe piaţa turistică internaţională, consideră Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT), transmite Agerpres.

„ANAT a luat act cu stupoare de declaraţiile recente ale domnului Radu Miruţă, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, care a afirmat că nu vede rostul târgurilor internaţionale de turism şi că nu a mai semnat finanţarea participării României la acestea. Pe de altă parte, ANAT consideră că domnul Radu Miruţă este de bună-credinţă. Provenind din zona IT, probabil că se gândeşte la soluţii de promovare digitală a României. Numai că promovarea turistică eficientă nu se rezumă la mediul digital. Ministrul de resort poate solicita ajutorul specialiştilor din industrie pentru a lua cele mai bune decizii. ANAT a fost şi este, ca organizaţie şi prin membrii din asociaţie, la dispoziţia membrilor Guvernului pentru a sprijini luarea celor mai bune decizii, venind cu experienţa din zona privată”, se arată într-un comunicat al ANAT.

Potrivit asociaţiei, la târgurile internaţionale de la Londra şi Berlin participă anual peste 180 de ţări din cele 195 existente.

„Nu este o opţiune să nu fi prezent la aceste evenimente. De pildă, Albania a avut la ITB Berlin 2025 trei standuri pe o suprafaţă de peste 800 mp, ca ţară partener oficial al târgului. Cel mai probabil, Albania a cheltuit pentru un singur târg cât întreg bugetul anual al României pentru promovarea turistică. Miza turismului este uriaşă pe plan mondial: contribuie cu 10% la PIB-ul global şi este al doilea angajator ca importanţă pe planetă”, se mai arată în comunicat.

Preşedintele ANAT, Alin Burcea, spune că România este pe ultimul loc în Europa la numărul de turişti străini, în timp ce Albania a fost vizitată de
11 milioane de turişti anul trecut iar Bulgaria de 13 milioane. În context, acesta a subliniat că România va dispărea definitiv de pe piaţa turistică internaţională dacă ministrul de resort decide să renunţe la târguri.

„Astăzi, România este pe ultimul loc în Europa la numărul de turişti străini – 2,5 milioane în 2024, în timp ce Albania a avut 11 milioane, iar Bulgaria 13 milioane! Dacă domnul Miruţă renunţă la aceste târguri, România va dispărea definitiv de pe piaţa turistică internaţională! Iar bugetul de două milioane de euro? Este ridicol! Este un buget de firmă, nu de ţară! Este suficient pentru promovarea într-o singură piaţă, nu în 195 de ţări, din care cel puţin 7 sunt absolut prioritare! Am desfiinţat birourile externe de promovare. Dacă tăiem şi târgurile, mai bine închidem turismul de incoming! O fi şi asta o soluţie Ce ne mai trebuie turişti străini? Să ne plimbăm banii în familie!”, a afirmat Burcea, în comunicat.

Acesta consideră că, „din păcate, turismul românesc a fost distrus de toate guvernele, dar acesta parcă face un efort special să-l îngroape”.

Burcea a amintit că ţara noastră nu are o Autoritate Naţională pentru Turism, nu are un secretar de stat de specialitate şi că au fost închise birourile externe de turism.

Potrivit asociaţiei, târgurile de turism reprezintă doar o parte a unui mix necesar de marketing turistic. Astfel, România are nevoie de infotripuri cu tur-operatori străini, care să cunoască ţara şi să o promoveze; burse de turism şi evenimente organizate în colaborare cu ambasadele în pieţele ţintă; promovare digitală şi campanii în mass-media internaţională; participare la principalele târguri internaţionale, care este esenţială şi obligatorie pentru promovarea României ca destinaţie turistică.

Pe lângă acestea, România ar trebui să organizeze propriul târg internaţional de incoming, business-to-business, unde să invite agenţi de turism, tur-operatori, specialişti şi jurnalişti din întreaga lume în calitate de hosted buyers.

De asemenea, caravanele turistice, workshopurile şi conferinţele de presă în ţările ţintă sunt modalităţi eficiente de a atrage parteneri şi clienţi noi, susţine ANAT.

În plus, invitaţiile adresate jurnaliştilor, bloggerilor şi influencerilor relevanţi pot creşte exponenţial vizibilitatea turismului românesc pe pieţele externe.

„Guvernul vrea să facă economii şi se întreabă de eficienţă. Înţelegem asta. Dar nu te apuci să tai ceva înainte de a pune ceva mai bun în loc! I-am recomanda domnului ministru Radu Miruţă să meargă anul acesta la câteva târguri de turism, împreună cu noi, specialiştii din industrie, să vadă cu ochii lui cine participă, cum se face promovarea şi cât investesc alte ţări. Şi eu am mers ani de zile la zeci de târguri internaţionale până când am învăţat. Participarea la târguri nu este opţională. Este ca un ‘˜factor de igienă’ – nu e neapărat un plus că mergi, dar e catastrofal dacă nu mergi. Nici Republica Moldova nu lipseşte vreodată de la un târg important! Dacă România renunţă la târguri, va fi ştearsă definitiv din conştiinţa pieţelor internaţionale. Şi aşa avem puţini turişti străini dar şi aceia vin datorită eforturilor de promovare făcute în trecut!”, a declarat, la rândul său, Adrian Voican, vicepreşedinte ANAT şi coordonator al Comisiei de Incoming.

Potrivit ANAT, România are nevoie de o actualizare a strategiei de brand de ţară.

„Logo-ul cu ‘frunza’ nu este greşit, dar poziţionarea, mesajele şi pieţele ţintă trebuie urgent adaptate la realitatea actuală. România are nevoie de un buget anual de minimum 30 de milioane de euro pentru promovare, cercetare de piaţă, angajarea de specialişti şi branding naţional. Numai aşa putem atinge ţinta de zece milioane de turişti străini anual, cu un aport de miliarde de euro în plus la PIB. Turismul este un sector strategic şi de imagine, care atrage nu doar turişti, ci şi investitori”, se mai precizează în comunicatul ANAT.

Specialiştii din turism au susţinut că România, din poziţia de membru fondator al Organizaţiei Mondiale a Turismului de la ONU, membră în Consiliul Executiv, cu o poziţie de preşedinte al acestei organizaţii (2012-2013) şi ţară pilot în perioada anilor ’70 şi ‘˜80 pentru şcoala de turism mondială, „ajunge să fie la coada topurilor de export de servicii prin turismul de incoming”.

În consecinţă, ANAT reaminteşte Guvernului că turismul de incoming reprezintă o formă de export. „Exact de ce are nevoie România. Să atragă bani în ţară”.

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Miruţă, a declarat săptămâna trecută, într-un interviu pentru AGERPRES, că participarea la târgurile de turism nu este doar pentru poze ci trebuie să-şi dovedească eficienţa.

„Asta am cerut când am venit în minister. Dacă se dovedeşte că este eficient, în continuare investesc în ceea ce este eficient. Câţi turişti au fost din ţările astea în 2021? Atât! Mi s-a dat lista? Păi nu vreau doar atât. Mai adaugă o coloană. Câte târguri au fost în ţările astea în anul 2021? Atâtea. Câţi au venit în 2022? Dacă nu văd nicio creştere, îmi pot pune întrebarea că nu se prea întâmplă pe acolo lucruri. Participarea la târgurile de turism nu e doar să te duci să-ţi faci o poză. Statul român plăteşte acolo standul, dreptul de a fi prezent în cadrul târgului. Plăteşte deplasare, o noapte de cazare. E bine să interacţionezi. Dar, acolo, pregăteşti din timp, faci întâlniri unu la unu cu diverse agenţii, cu diverse entităţi care pot să-ţi aducă ceva. Eu nu ştiu dacă se întâmplă sau nu se întâmplă asta. Vreau să văd. Simt că nu se prea întâmplă”, a precizat Miruţă.