Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, în contextul declarării crizei pe piața carburanților: Plafonarea marjelor devine un mecanism de selecţie, întăreşte jucătorii mari şi elimină concurenţa mică

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Plafonarea marjelor este intervenţia „inteligentă” care loveşte selectiv şi poate deveni un mecanism de selecţie, deoarece întăreşte jucătorii mari şi elimină concurenţa mică, consideră preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, transmite Agerpres.

„O a treia soluţie, prezentată drept mai echilibrată, plafonarea marjelor comerciale. Nu mai controlezi direct preţul final şi nici nu renunţi la venituri fiscale. În schimb, limitezi cât pot câştiga companiile pe lanţul de distribuţie. La nivel de discurs, este măsura perfectă, statul nu „intervine brutal”, ci doar „corectează excesele”. În realitate, însă, nu corectează piaţa – ci o rearanjează în favoarea celor mai puternici”, a comentat Chisăliţă într-o analiză transmisă luni Agerpres.

Potrivit acestuia, argumentul pro pentru această măsură este o aparentă echitate şi control al „profiturilor excesive”, deoarece limitează creşterile speculative pe lanţul de distribuţie, păstrează funcţionarea pieţei (spre deosebire de plafonarea preţurilor) şi nu afectează direct veniturile bugetare (spre deosebire de reducerea accizelor).

„În plus, este uşor de vândut politic: nu loveşti în piaţă, loveşti în „lăcomie””, a punctat Chisăliţă.

El a subliniat că argumentul contra este iluzia că marjele pot fi „îngheţate” fără consecinţe.

„Problema este că marja nu este un simplu adaos arbitrar. Ea acoperă costuri logistice, riscuri, variaţii de aprovizionare, investiţii. Când plafonezi marjele, nu elimini aceste realităţi – le comprimi artificial. Iar reacţia pieţei nu întârzie”, a subliniat preşedintele AEI.

Astfel, a explicat el, companiile mari, integrate şi cu putere de piaţă, au multiple modalităţi de a compensa: mută costurile pe alte produse; optimizează contabil marjele între subsidiare; negociază mai agresiv cu furnizorii mai mici; reduc costuri în zone mai puţin vizibile (calitate, servicii, investiţii).

În schimb, companiile mici nu au aceste opţiuni, deoarece au costuri fixe mai ridicate relativ, nu au putere de negociere şi nu pot redistribui pierderile în alte segmente.

„Rezultatul? Plafonarea marjelor devine un mecanism de selecţie: întăreşte jucătorii mari şi elimină concurenţa mică. Imaginaţi-vă două companii: una mare, integrată, cu rafinare, distribuţie şi retail; una mică, independentă, care cumpără şi revinde. Când marja este plafonată, compania mare îşi mută profitul în alte verigi ale lanţului, compania mică rămâne blocată exact în segmentul unde marja este limitată. Una se adaptează. Cealaltă dispare”, a explicat Chisăliţă.

Astfel, în opinia acestuia, consecinţa pe termen lung este mai puţină concurenţă şi preţuri mai mari.

„Paradoxul este că o măsură introdusă pentru „a proteja consumatorul” poate duce exact la opusul: mai puţini jucători pe piaţă; concentrare mai mare; putere de negociere crescută pentru cei rămaşi. Iar când intervenţia dispare, piaţa este mai puţin competitivă decât înainte. Şi atunci preţurile cresc – dar fără să mai poţi da vina pe „criză””, a punctat Dumitru Chisăliţă.

Conform datelor prezentate de preşedintele AEI, marja comercială în momentul de faţă la motorină este de circa 9%, ponderea costului aditivării motorinei este de 2-3%, iar reducerea la jumătate a acestora ar însemna o diminuare a preţului de 5%.

„Adică vom avea astăzi un preţ mediu la motorina standard de 9,41 lei/l cu TVA inclus nu de 9,91 lei/l. La sfârşitul săptămânii viitoare vom avea în schimb la motorină preţul de astăzi”, a mai explicat preşedintele AEI.

Guvernul va adopta, marţi, o ordonanţă de urgenţă prin care să fie declarată situaţia de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere şi să fie stabilite măsuri de protejare a economiei şi a populaţiei pe durata acestei crize.

„În urma discuţiilor, s-a decis ca Guvernul să adopte, mâine, o ordonanţă de urgenţă prin care să fie declarată situaţia de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere şi să fie stabilite măsuri de protejare a economiei şi a populaţiei pe durata acestei crize. Pe durata situaţiei de criză vor fi instituite măsuri de protecţie aplicabile pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru intervale de cel mult 3 luni, atât timp cât persistă circumstanţele care au determinat instituirea situaţiei de criză. Adaosul comercial pentru benzină, motorină şi materiile prime utilizate pentru obţinerea acestora va fi limitat pe întregul lanţ de activitate economică”, se arată într-un comunicat al Executivului.

Totodată, exportul şi/sau livrările intracomunitare de benzină şi motorină vor putea fi realizate de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului şi al Ministerului Energiei.

„Pe durata situaţiei de criză, se reduce cantitatea de biocarburant din benzină pentru scăderea preţului final”, conform comunicatului.