Presa germană: ”Finalul amar al unei Președinții” / ”Klaus Iohannis poartă o parte din responsabilitate pentru ascensiunea extremei drepte în țară”

Demisia lui Klaus Iohannis, anunțată luni, 10 februarie 2025, la două luni de la scandalul fraudelor electorale depistate în competiția pentru funcția supremă în administrația de la București, arată ca un ”cutremur românesc” generat tocmai odată cu ”anularea dubioasă a alegerilor prezidențiale”, scrie ziarul conservator german Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de Deutsche Welle și Rador Radio România. 

”Multe nu se vor schimba neapărat în bine”, odată cu acest gest – dar pasul ”nu este în niciun caz atât de inutil” pe cât a încercat să-l facă să pară Iohannis, al cărui mandat de președinte expirase oricum de mult, continuă ziarul preferat al publicului creștin-democrat din Republica Federală, familie politică din care, de altfel, Iohannis însuși face parte.

Chiar dacă îi place să pozeze în politician curat, președintele demisionar ”face parte din casta politică a țării și s-a integrat rapid în sistemul feudal extrem de corupt al PSD”. Cazul alegerilor suspendate de Curtea Constituțională, ”afiliată PSD”, este încă departe de a fi clarificat. Iar aceasta dovedește că România și societatea sa ar trebui ”să se elibereze în sfârșit din ghearele vechilor rețele de putere, pentru un nou început. Dar drumul este încă foarte lung”.

Demisia care ”a prevenit o rușine”

O șansă în acest sens tocmai a fost risipită: Klaus Iohannis, ”care a apărut cândva ca un far de speranță pro-europeană, poartă o parte de responsabilitate pentru ascensiunea extremei drepte în țară”, notează ziarul elvețian Neue Zürcher Zeitung.

Președintele ar fi avut datoria să contribuie la clarificarea întrebărilor care nu și-au primit încă răspuns în legătură cu dovezile care să susțină necesitatea anulării alegerilor. Dar, constată NZZ, ”în loc să conducă țara prin criza politică gravă, șeful statului s-a distanțat de public, așa cum a făcut-o pe parcursul întregului său mandat. Prin maniera sa, adesea percepută ca arogantă, combinată cu manevrele de putere, a contribuit la înstrăinarea multor români de politica consacrată.”

România: Alegeri anulate și păreri diferite

E drept, campania lui Călin Georgescu ”a avut pe rețelele de socializare multe anomalii. Este, de asemenea, evident că Moscova speră să obțină avantaje geopolitice din victoria electorală a unui adversar NATO precum Georgescu”. Pentru partidele naționaliste, însă, anularea alegerilor a fost ocazia de a se victimiza cu mesajul că asistăm la ”o manevră a forțelor politice consacrate pentru a preveni ascensiunea la putere a unui intrus”.

E greu de spus dacă demiterea lui Iohannis ar fi fost matematic posibilă. Poate cu ajutorul ”dezertorilor din tabăra guvernamentală”, calculează Neue Zürcher Zeitung, care mai observă că demersul opoziției este ”mai mult politic decât juridic” – ”cu atât mai mult cu cât este discutabil dacă demiterea ar fi putut fi finalizată până la data alegerilor”. Dar, ”demisionând, Iohannis a prevenit această rușine”.

”Președintele absent”

Tagesschau, site-ul știrilor televiziunii publice germane ARD, scrie despre ”finalul amar al unei Președinții de zece ani”. Acest sfârșit ”brusc” are legătură cu presupusa imixtiune a Rusiei, notează autoarea analizei, Silke Hahne, care mai constată că partidele care au depus moțiunea de demitere au sperat să câștige puncte de popularitate din crasa nepopularitate a lui Iohannis, ”președintele absent” în care populația și-a pus inițial mari speranțe, pentru reformarea justiției, a educației și a serviciilor secrete. Dar ”reformele nu s-au concretizat”, iar Iohannis ”a fost considerat retras și distant”, ceea ce a determinat presa din România să scrie despre președinte că era mereu în vacanță sau ”adormit”.

Pe de altă parte, ”nu este clar” dacă lui Călin Georgescu i se va mai permite să candideze din nou. Într-o asemenea situație, a anunțat că ”va sprijini un alt candidat de dreapta, în schimbul numirii sale în funcția de prim-ministru. Acesta ar putea fi sfârşitul legăturilor clare ale României cu Occidentul”, conchide analiza site-ului german de știri.

Sursa: DEUTSCHE WELLE / Rador Radio România