Posibilă criză guvernamentală? Premierul Ilie Bolojan a amenințat cu demisia dacă liderii coaliției nu îi aprobă reforma administrației locale. Lider politic: 80% o va face dacă PSD și UDMR refuză concedierile la stat, pentru că toată sarcina austerității cade pe mediul privat

Premierul Ilie Bolojan a amenințat cu demisia din funcție duminică seară în ședința coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR, au declarat surse politice pentru G4Media. Bolojan a condiționat rămânerea sa în funcție de adoptarea unei reforme în administrația locală care să ducă la concedierea a minimum 17.000 de funcționari din ceea ce el consideră un aparat prea stufos. În replică, PSD, UDMR și minoritățile au cerut o analiză mai detaliată a măsurilor.

De unde au pornit problemele? De la modalitate de calculare a concedierilor. Inițial, marțea trecută, coaliția – inclusiv Ilie Bolojan – convenise o metodă de calcul propusă de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. Joi, Bolojan a cerut o nouă metodă, invocând faptul că cea inițială era doar o mimare a reformei. Vineri, miniștrii PSD în frunte cu vicepremierul Marian Neacșu au refuzat să accepte propunerea lui Bolojan și au amenințat cu plecarea din ședința de guvern. Duminică, ședința coaliției a adus un blocaj total, pe fondul căruia premierul a anunțat că va demisiona dacă liderii coaliției nu îl susțin, au declarat pentru G4Media multiple surse din coaliție.

Propunerea inițială a ministrului Dezvoltării era de tăiere a 25% din numărul maxim de posturi stabilite conform legislației pentru primării și consilii județene, care este de circa 180.000 posturi la nivelul întregii țări. Dar Bolojan a prezentat vineri și duminică la coaliție noi cifre care arată că numărul real de posturi este de circa 158.000 posturi, ceea ce însemna, potrivit lui, că reducerea de 25% aplicată la numărul maxim de posturi ducea la un număr mic de concedieri, adică o mimare a reformei.

În replică, Bolojan a cerut inițial o reducere de 45% din numărul maxim de posturi, reducând în timpul negocierilor procentul la 40%.

”Tăierea pe care o vrea PSD e doar o mimare a reformei, nu ar pleca nimeni acasă, e ca așa-zisele reforme ale lui Ciolacu. Bolojan vrea tăiere reală de posturi ocupate. El nu vrea ca toate costurile austerității să fie suportate exclusiv de mediul privat, iar bugetarii să nu aibă nici o contribuție”, a declarat o sursă din coaliție pentru G4Media.

”E exagerat ce vrea Ilie Bolojan. Nu putem tăia la paușal, e nevoie de o analiză lucidă a modului în care se fac concedierile. PSD și UDMR nu au refuzat propunerea lui, dar am cerut timp, altfel riscăm să distrugem direcții întregi din primării și consilii județene”, a declarat un alt lider din coaliție pentru G4Media.

Ce urmează? Bolojan a cerut o întâlnire rapidă a coaliției de guvernare, eventual pentru marți, cerând sprijin total pentru propunerea sa.

”Premierul a spus că luni mergem în Parlament cu asumarea răspunderii pentru cele 5 legi agreate de coaliție, apoi de marți coaliția să se gândească cine îi ia locul. A spus că nu poate continua așa, pentru că e nevoie de o soluție structurală la supra-încărcarea schemei de bugetari, altfel toată sarcina austerității apasă pe mediul privat”, a mai spus o altă sursă din coaliție.

Lideri din coaliție au declarat pentru G4Media că premierul a fost iritat duminică și de declarațiile făcute de președintele Nicușor Dan la Chișinău. Șeful statului a criticat acolo măsurile luate în grabă și a luat partea magistraților, cerând o atenuare a reformei pensiilor speciale pe motiv că magistrații români muncesc mult mai mult decât cei europeni.

”Dacă nu înțelege că e nevoie de o analiză aprofundată, atunci să plece, nu e singurul care poate conduce guvernul”, a mai declarat pentru G4Media o sursă din coaliție.

”Dau cam 80% șanse unei plecări a premierului dacă PSD și UDMR nu agreează propunerile lui prin care să plece minimum 17.000 de oameni din administrație”, a spus pentru G4Media un alt lider al coaliției de guvernare.

Nicușor Dan a declarat duminică la Chișinău că solicitase liderilor coaliției ca vârsta de pensionare a magistraților să crească treptat în următorii 15 ani, nu în 10 ani cum este prevăzut în proiectul adoptat de Guvern. Șeful statului consideră că magistrații din România au muncit de două, trei ori mai mult ca cei din alte țări europene. ”Eu am solicitat 15 ani în loc de 10 ani, pentru că spre deosebire de multe alte categorii care au pensie de serviciu, zisă specială, magistrații din România chiar au muncit mult mai mult decât omologi lor din țări europene”, a spus Nicușor Dan.

PNL, prin vocea prim-vicepreședintelui Ciprian Ciucu, a confirmat luni tensiunile din coaliției și a prezentat un set de cifre care arată, în opinia liberalilor, diferența între reforma reală propusă de Ilie Bolojan și reforma susținută de PSD, UDMR și minoritățile locale.

Iată postarea integrală a PNL:

Premierul Bolojan și PNL refuză să vă mintă. Reforma administrației locale nu este praf în ochi:
Ciprian Ciucu, Prim-vicepreședintele PNL: „Partidele politice trebuie să fie rezonabile: reducerea EFECTIVĂ de posturi este de 10%. Nu de 25% sau 45% cum s-a spus în presă.

Pe scurt:
– O primărie sau un consiliu județean are un plafon maxim de posturi, în funcție de numărul de locuitori. Cumulat, la nivel național vorbim de 180.000 de posturi, rotunjit.
– Sunt primării/consilii județene care nu și-au construit organigramele la plafonul maxim. Astfel, astăzi, numărul total de posturi stabilite prin organigramele autorităților locale este de 158.500 de posturi, rotunjit.
Se observă că numărul de posturi înființate prin organigrame este cu aproximativ 23% mai mic decât plafoanele maxime stabilite.
Concluzie: o reducere cu 25% a plafoanelor maxime nu ar avea niciun efect în administrație. S-ar referi la posturi care nici măcar nu au fost înființate/ocupate.
– Nu toate posturile din organigrame sunt ocupate. Numărul de posturi ocupate în administrațiile locale este de 127.500, rotunjit. Raportat la punctul 1, la plafonul maxim, acestea reprezintă 68%. Asta înseamnă o diferență de 32%, în medie.
Concluzie: reducerea efectivă de personal în administrațiile locale are efecte de la o scădere de 30% a plafonului maxim.
Pe scurt: dacă agreăm să scădem POSTURILE OCUPATE cu cca. 10%, plafonul maxim trebuie scăzut cu 40%. În valori nominale, vorbim de un impact de cca. 13.100 de posturi ocupate reduse.
𝐎 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝟒𝟎 𝐬𝐚𝐮 𝟒𝟓% 𝐫𝐚𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐭𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐏𝐋𝐀𝐅𝐎𝐍𝐔𝐋 𝐌𝐀𝐗𝐈𝐌 𝐋𝐄𝐆𝐀𝐋, 𝐧𝐮 𝐥𝐚 𝐩𝐨𝐬𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐨𝐜𝐮𝐩𝐚𝐭𝐞, 𝐚𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚̆ 𝐮𝐧 𝐢𝐦𝐩𝐚𝐜𝐭 𝐜𝐚̂𝐭 𝐝𝐞 𝐜𝐚̂𝐭 𝐫𝐞𝐳𝐨𝐧𝐚𝐛𝐢𝐥. 𝐀𝐬𝐭𝐟𝐞𝐥, 𝐟𝐨𝐧𝐝𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐯𝐨𝐫 𝐦𝐞𝐫𝐠𝐞 𝐜𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐫𝐞𝐥𝐮𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫.
Având în vedere că fiecare unitate administrativă și-a stabilit organigrama independent, inclusiv posturile ocupate, efectele posibilei reduceri cu 40% a plafonului maxim vor fi diferite de la o administrație la alta. Într-o bună parte dintre primării (50%, estimativ) NU VOR AVEA LOC reduceri de personal. În celelalte, reducerea de personal ar putea fi între 1–2% și 20%.
Pe scurt:
– La o reducere a plafonului de bază cu 25%, niciun post ocupat nu este restructurat;
– La o reducere de 40% din plafonul maxim legal, cât a propus PNL, cca. 10% din posturi vor fi restructurate (coaliția își asumase 20%);
– În valori nominale, este vorba despre cca. 13.000 de posturi ocupate.
Este un moment de evaluare pentru fiecare primărie care ar trebui să facă reduceri, comparativ cu primăriile din localități asemănătoare unde personalul este dimensionat corect.
Ceea ce a propus Ilie Bolojan este doar de bun-simț! Dacă Coaliția de Guvernare nu poate face astfel de reforme structurale simple, cum să își propună altele de un impact mai mare?
Ceea ce știm astăzi este că 5 din cele 6 pachete vor trece săptămâna aceasta.
Viitorul este incert. Noi vom face parte doar dintr-o coaliție care să poată să țină țara pe linia de plutire și să o relanseze economic. Altfel…”

În curs de actualizare