Pîslaru, după consultările pe legea salarizării: Nu putem promite ceea ce nu putem livra. Avem la dispoziție doar trei săptămâni pentru a transforma acest proiect într-o propunere care să fie asumată și să intre în vigoare până la 31 august

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ministrul interimar al  Muncii, Dragoș Pîslaru, anunță concluziile după primele consultări pe legea salarizării, într-un context tensionat în care grupurile sindicale amenință cu ample proteste. Pîslaru afirmă că în această săptămână au avut loc două sesiuni generale de informare, una cu instituțiile publice și una cu partenerii sociali. „Au urmat consultările cu familiile ocupaționale din Sănătate și Cultură, Educație, instituții autofinanțate și familia Apărare și Ordine Publică. Aproape 100 de persoane au participat deja la discuții. Calendarul consultărilor este public și continuăm întâlnirile în săptămânile următoare”, a transmis Pîslaru.

Acesta avertizează că Guvernul are la dispoziție doar trei săptămâni pentru a transforma acest proiect într-o propunere care să poată fi asumată de semnatarii acordului politic și să intre în vigoare până la 31 august, admițând că în câteva zile a primit sute de observații, subliniind Ministerul „nu poate promite ceea ce nu poate livra”.

Concluziile prezentate de ministrul Pîslaru:

• În doar câteva zile am primit deja sute de observații, atât în cadrul întâlnirilor, cât și în scris. Multe sunt punctuale. Altele ridică probleme de fond care trebuie analizate și, acolo unde este cazul, corectate. Am găsit probleme reale. Unele grile nu sunt încă așezate corect. Există situații care trebuie reanalizate. Există soluții care trebuie ajustate. Și există întrebări legitime la care oamenii așteaptă răspunsuri.
• Realitatea este că aceste discuții ar fi trebuit purtate cu mult timp în urmă. Dacă legea ar fi intrat în vigoare în 2023, așa cum fusese prevăzut inițial, România ar fi avut la dispoziție resurse bugetare semnificativ mai mari pentru a absorbi dezechilibrele și pentru a gestiona tranziția către noul sistem.
• Astăzi lucrăm într-un context complet diferit. România trebuie să reducă deficitul bugetar, să gestioneze constrângeri fiscale semnificative și să recupereze întârzieri majore în implementarea PNRR. În același timp, ne confruntăm cu riscul pierderii unor fonduri europene importante dacă reformele asumate nu sunt finalizate la timp.
• Legea salarizării este una dintre aceste reforme și trebuie adoptată și pusă în aplicare până la 31 august. Din acest motiv, este important să spun foarte clar ce facem și ce nu facem. Corectăm tot ceea ce poate fi corectat. Ascultăm toate observațiile. Analizăm toate propunerile. Încercăm să livrăm cea mai bună variantă posibilă în timpul disponibil.
• Dar nu desfășurăm negocieri salariale. Nu acesta este rolul acestei legi și nu acesta este momentul. Legea salarizării trebuie să stabilească reguli echitabile, coerente și predictibile pentru întregul sistem public. Ea nu poate rezolva, într-un singur act normativ, toate nemulțumirile acumulate în ultimii ani.
• O altă temă importantă este cea a sporurilor. Sistemul actual a acumulat, de-a lungul timpului, un număr foarte mare de sporuri și excepții. Proiectul aflat în consultare elimină peste jumătate dintre sporurile existente, ceea ce reprezintă un pas important către un sistem mai simplu, mai transparent și mai ușor de înțeles pentru cetățeni.
• În același timp, simplificarea nu trebuie confundată cu ignorarea unor responsabilități reale. Un exemplu este propunerea privind eliminarea indemnizației de dirigenție. Din punctul meu de vedere, astfel de măsuri trebuie analizate cu foarte multă atenție. Dacă afirmăm constant că educația este o prioritate strategică pentru România, atunci trebuie să ne asigurăm că legea salarizării reflectă această prioritate și recunoaște responsabilitățile suplimentare pe care anumite cadre didactice și le asumă în fiecare zi.
• Consultările au adus în discuție și alte aspecte care depășesc o analiză strict tehnică. De la raporturile dintre diferite categorii profesionale până la salarizarea funcțiilor de demnitate publică, există subiecte care nu pot fi rezolvate exclusiv prin formule și coeficienți. Acestea țin de modul în care societatea românească înțelege responsabilitatea, reprezentarea și serviciul public și necesită o dezbatere mai amplă decât cea pe care o poate purta o echipă tehnică într-un interval de câteva săptămâni.

Ministrul Pîslaru mai arată că oamenilor nu li se va promite ceea ce vor să audă „doar pentru a evita discuțiile dificile”. „În același timp, nu cred într-o abordare rece și tehnocratică. În spatele fiecărei funcții dintr-o grilă există oameni. Profesori, medici, polițiști, militari, asistenți sociali, funcționari publici și multe alte categorii profesionale care fac statul să funcționeze în fiecare zi. Un stat nu își poate servi cetățenii și nu poate cere performanță dacă nu își respectă proprii angajați. Respectul nu înseamnă promisiuni nerealiste. Înseamnă reguli clare, tratament echitabil și decizii luate transparent”, mai spus Pîslaru, menționând că statul român are la dispoziție doar trei săptămâni pentru a transforma acest proiect într-o propunere care să poată fi asumată de semnatarii acordului politic și să intre în vigoare până la 31 august.

„Nu este timpul pentru promisiuni facile și nici pentru iluzii. Este timpul pentru muncă serioasă, dialog și decizii responsabile. Nu pot promite că fiecare observație va putea fi acceptată. Nu pot promite că toată lumea va fi mulțumită. Pot promite însă că vom analiza fiecare argument, că vom corecta ceea ce trebuie corectat și că vom livra cea mai bună variantă posibilă în timpul pe care îl avem la dispoziție. Pentru că o lege a salarizării nu este despre formule și tabele”, a transmis Pîslaru.