Peste 100 de milioane de europeni sunt expuşi unor niveluri nocive de poluare fonică

Mai mult de un sfert dintre europeni, peste 100 de milioane de persoane, sunt expuşi unor niveluri de poluare fonică ce depăşesc limitele recomandate, a semnalat marţi Agenţia Europeană de Mediu (AEM), relatează agenţia de știri EFE.

Conform datelor culese în anul 2021 din 31 de ţări – cele 27 de state membre ale UE, plus Elveţia, Liechtenstein, Islanda şi Norvegia -, expunerea prelungită la zgomot este cauza a circa 66.000 de decese premature, a aproximativ 50.000 de cazuri noi de boli cardiovasculare şi circa 22.000 de cazuri de diabet, plus mii de cazuri de depresie şi demenţă, transmite Agerpres.

Copiii şi adolescenţii sunt în mod special vulnerabili în faţa acestui fenomen, care conduce la tulburări de comportament, obezitate şi dificultăţi de citire.

Agenţia Europeană de Mediu (AEM) subliniază că poluarea fonică este a treia ameninţare la adresa mediului în Europa, după poluarea atmosferică şi factorii climatici, şi are un impact economic negativ anual de cel puţin 95,6 miliarde de euro, echivalentul a 0,6% din PIB-ul însumat al ţărilor analizate.

Traficul rutier este principala sursă de poluare fonică, mai ales în zonele urbane dens populate, semnalează această agenţie a UE, cu sediul la Copenhaga.

Progresele obţinute în reducerea expunerii la niveluri nocive de zgomot au fost „lente” şi este „improbabil” ca obiectivul de reducere a acestei expuneri cu 30% până în anul 2030 să fie atins, se arată în raport. Conform estimărilor AEM, numărul persoanelor care suferă o expunere ridicată la poluarea fonică a scăzut cu numai 3% între anii 2017 şi 2022.

AEM atrage atenţia asupra necesităţii implementării unor soluţii eficiente deja disponibile pentru atenuarea zgomotului, printre care menţionează îmbunătăţirea accesului la spaţii verzi şi liniştite în oraşe, reducerea limitelor de viteză pentru vehicule, o mai bună întreţinere a infrastructurii feroviare şi promovarea utilizării anvelopelor cu zgomot redus.

Dar pe termen lung sunt necesare strategii care să promoveze „zone de amortizare” între coridoarele de transport şi zonele rezidenţiale, precum şi mobilitatea durabilă, adică folosirea cu precădere a transportului public, mersul pe jos şi cu bicicleta.

„Poluarea fonică este adesea ignorată, fiind considerată o neplăcere inerentă a vieţii de zi cu zi. Dar impactul pe termen lung al zgomotului asupra sănătăţii şi mediului nostru este extins şi contribuie semnificativ la decese premature, boli cardiovasculare, diabet şi probleme de sănătate mintală”, explică şefa AEM, Leena Yla-Mononen. Ea a îndemnat ţările europene să abordeze această problemă „urgent” şi să facă progrese către atingerea obiectivului stabilit pentru anul 2030.