Partea din dosarul Microsoft în care Elena Udrea a fost arestată 7 zile în februarie 2015, clasată acum din lipsă de probe

Partea din dosarul Microsoft în care Elena Udrea a fost arestată 7 zile în februarie 2015 a fost clasată acum din lipsă de probe, au declarat surse judiciare pentru G4media.ro.

Informația a fost confirmată inițial de către Elena Udrea. „Mă bucur, mai ales că în acest dosar am fost arestată prima dată. De aceea trebuie respectată prezumția de nevinovăție până la o decizie finală a unei instanțe și de aceea trebuie ca măsura arestului preventiv să fie una excepțională.

Eu am reușit să trec peste momentele acelea, în care am fost luată cu cătușe din Parlament și dusă în beci, la miezul nopții. Dar sunt oameni care au fost definitiv distruși, ori s-au îmbolnăvit și au murit după ce au trecut prin astfel de situații”, a declarat Elena Udrea pentru PSnews.ro.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Este vorba de dosarul Microsoft în care Elena Udrea a fost acuzată de procurorul DNA (acum SIIJ) Mihaela Iorga Moraru de trafic de influență, spălare de bani (în forma dobândirii/utilizării de bunuri cunoscând că provin din infracțiuni) și fals în declarații de avere.

Potriviti comunicatului DNA din ianuarie 2015, ”în anul 2013, pe fondul cercetărilor efectuate de Direcția Națională Anticorupție în legătură cu derularea contractului de licențiere Microsoft și a măsurilor asigurătorii dispuse față de un om de afaceri vizat de anchetă, Udrea Elena Gabriela ar fi pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiție. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani ar fi avut loc în mai multe tranșe în perioada iulie 2013 – februarie 2014”.

”Având în vedere obligația legală de a-și declara averea, faptul că, în perioada 2009 – 2013, Udrea Elena Gabriela a declarat achiziționarea mai multor bunuri imobile a căror valoare depășește veniturile obținute ca ministru, deputat sau din activitatea didactică, se prezumă că aceasta a utilizat veniturile din alte surse – împrumuturi, dividende, asumându-și răspunderea pentru proveniența acestora.

Potrivit art. 29 alin. 1 lit. c din Legea 656/2001, dobândirea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni, constituie infracțiunea de spălare a banilor.

Din probatoriul administrat până la acest moment, rezultă că inculpatul Cocoș Dorin a săvârșit infracțiunea de trafic de influență, sumele de bani obținute cu titlu de folos necuvenit din săvârșirea acestei infracțiuni fiind utilizate în achiziția de imobile și pentru creditarea societăților. De asemenea, există acte (contracte de împrumut, chitanțe, contracte de vânzare – cumpărare imobile) și declarațiile de avere din perioada 2009 – 2014, din care rezultă că suspecta Udrea Elena Gabriela cunoștea proveniența fondurilor utilizate pentru achiziționarea de bunuri comune, având cunoștință și de intenția inculpatului Cocoș Dorin de obținere a unor chitanțe false privind restituirea pretinsului împrumut pe care l-ar fi luat de la unul din cei doi mituitori”, potrivit altui comunicat din 29 ianuarie 2015.

În acest caz, Elena Udrea a fost pusă sub acuzare și plasată sub control judiciar pe 29 ianuarie 2015. Pe 4 februarie, același an, procurorii au cerut aviz pentru arestarea ei, iar pe 10 februarie au obținut un mandat de arestare preventivă. 7 zile mai târziu, Elena Udrea fost eliberată și plasată în arest la domiciliu.

Potrivit unor surse judiciare, procurorul de caz a clasat cazul din lipsă de probe, la dosar fiind doar denunțul lui Dinu Pescariu care a declarat că i-ar fi dat Elenei Udrea 500.000 de euro. Alte surse care au dorit să își păstreze anonimatul au precizat că această explicație privind clasarea cazului este greu de acceptat în condițiile în care, în februarie 2015, procurorul Iorga Moraru a obținut mandat de arestare pentru Elena Udrea, chiar și pentru 7 zile, de la judecători ÎCCJ precum Lavinia Lefterache sau Luciana Mera.

Marele dosar Microsoft, care viza 9 foști miniștri PSD și PDL, a fost clasat în februarie 2018, când Laura Codruța Kovesi era încă șefa DNA. Vezi aici.

Context. Chiar dacă a scăpat de acest dosar, Elena Udrea mai are încă 3 dosare de corupție pe rolul instanțelor: Gala Bute, Hidroelectrica și finanțarea campaniei prezidențiale a lui Traian Băsescu din 2009. În Gala Bute, ea a fost condamnată definitiv la 6 ani de detenție efectivă în iunie 2018, însă, între timp, fugise în Costa Rica. A fost prinsă, dar până la urmă a venit singură în țară, după ce condamnarea ei a fost anulată ca urmare a deciziei CCR privind nelegalitatea completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ. După decizia CCR privind nelegalitatea completurilor de 3 judecători de la ÎCCJ, avocații ei au cerut și anularea sentinței de la fond, dar Înalta Curte a refuzat să rejudece dosarul de la zero și a sesizat Curtea de Justiție a UE.

sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea