Papa Francisc: trei ani de ambiguități și erori de judecată în privința războiului din Ucraina

Scena a uimit diplomații din întreaga lume. În dimineața zilei de 25 februarie 2022, la doar douăzeci și patru de ore de la începutul agresiunii ruse în Ucraina, Papa Francisc a vizitat ambasada rusă din Via della Conciliazione, în apropierea Sfântului Scaun. Potrivit comunicatului de presă emis după această vizită, el a dorit „să își exprime îngrijorarea cu privire la războiul din Ucraina”, scrie Le Monde.

Acest pas stângaci, care a încălcat cutumele diplomatice, a fost primul dintr-o serie de erori de judecată și ambiguități din partea lui Jorge Bergoglio, care a murit luni, 21 aprilie 2025, la sfârșitul pontificatului său, în privința chestiunii ruso-ucraineană. Dintre toate problemele internaționale pe care Papa argentinian a trebuit să le gestioneze în timpul pontificatului său de doisprezece ani, războiul declanșat de invazia Rusiei în Ucraina a fost unul dintre cele mai spinoase.

Până în mai 2022, Francisc a făcut apel constant la încetarea luptelor, refuzând să recunoască responsabilitatea lui Vladimir Putin și a Rusiei. În favoarea rezolvării conflictului prin discuții, el a declarat că ar dori să îl vadă mai întâi pe Vladimir Putin înainte de a se deplasa la Kiev. Din păcate, când președintele rus a refuzat să răspundă apelurilor sale de mediere, Papa a afirmat că va continua totuși „să insiste”.

Într-un interviu istoric acordat ziarului italian Il Corriere della Sera la 3 mai 2022, el a sugerat că „furia” Kremlinului ar fi putut fi “facilitată” de „lătratul NATO la ușa Rusiei”. La acea vreme, această declarație a provocat o undă de șoc în rândul puterilor occidentale, în special în Europa de Est.

Jurnaliștilor care l-au întrebat dacă a fost „corect” să livreze arme occidentale Ucrainei, el a răspuns în același interviu: „Nu știu cum să răspund, sunt prea departe”, adăugând că „comerțul cu arme” reprezintă „un scandal” și că „puțini oameni” s-au opus acestuia.

„Evitați armele cu orice preț”

Potrivit lui François Mabille, cercetător la Institutul de relații internaționale și strategice și autor al cărții “Le Vatican, la papauté face à un monde en crise” (Eyrolles, 2025), Francisc „a devenit prizonierul presupozițiilor sale foarte antiamericane și al pacifismului său ferm”. Pentru suveranul pontif, care a cerut întotdeauna „ca armele să fie reduse la tăcere”, războiul era exclus, chiar dacă era „drept”.

În acest sens, continuă specialistul, „el era diferit de predecesorii săi”: „Ioan Paul al II-lea, de exemplu, în timpul crizei Euromissile din 1982, a reafirmat doctrina autoapărării armate”. La acea vreme, suveranul pontif polonez considera chiar că descurajarea nucleară este „acceptabilă din punct de vedere moral”, „ca un pas către dezarmare”. Pe de altă parte, Francisc a condamnat chiar și „posesia” de arme atomice și însuși principiul descurajării nucleare. „El a dorit să evite cu orice preț armele și a insistat asupra posibilității permanente de dialog, chiar și cu puterile autoritare”, analizează Mabille.

În avionul de întoarcere din Kazahstan, în septembrie 2022, Jorge Bergoglio a subliniat încă o dată viziunea sa asupra gestionării conflictelor: „Este dificil, dar (…) trebuie să oferim tuturor șansa de a vorbi! Pentru că există întotdeauna posibilitatea ca prin dialog să putem schimba lucrurile”. Și a adăugat: „Nu exclud dialogul cu nicio putere, fie că este în război sau agresor… Uneori trebuie să vorbești, pute, dar trebuie să o faci”.

Această obsesie a dialogului l-a determinat uneori să judece greșit nu numai situațiile, ci și personalitățile implicate, a declarat pentru Le Monde un diplomat aflat la post la Roma. „A înțeles greșit cum și la ce reacționează Putin și s-a înșelat în privința patriarhului Kirill, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, despre care credea că îl va ajuta să încerce să pună capăt războiului”, a rezumat aceeași sursă. În martie 2022, Papa a organizat o videoconferință cu șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, care nu a produs niciun rezultat.

„Trebuie să avem curajul să negociem”

Sfârșitul pontificatului său a fost marcat de apeluri neîncetate pentru pace în Ucraina, dar și de cuvinte stângace care i-au creat probleme cu ambele părți. În decembrie 2022, într-un interviu acordat revistei iezuite America, el a spus despre trupele ruse: „În general, cei mai cruzi sunt poate cei care sunt din Rusia, dar nu de tradiție rusă, cum ar fi cecenii, buriații și așa mai departe”. O frază care a provocat furia rușilor, pe care Francisc a încercat totuși să îi menajeze pentru a menține deschis canalul de discuție în primele luni ale crizei.

În martie 2024, el i-a șocat din nou pe ucraineni și pe susținătorii lor occidentali, lăudând meritele „steagului alb”. Într-un interviu acordat postului de televiziune elvețian RSI, pontiful argentinian a lăudat „curajul” „negocierilor” pe care ar trebui să le întreprindă părțile beligerante. „Cred că persoana cea mai puternică este cea care vede situația, se gândește la oameni, are curajul drapelului alb de a negocia”, a spus el. El a adăugat: „Când vezi că ești învins, că lucrurile nu merg bine, trebuie să ai curajul să negociezi. Vă este rușine, dar cu câți morți ne vom alege?”.

Aceste remarci au provocat imediat reacția mai multor oficiali ucraineni, inclusiv a lui Dmitro Kuleba, pe atunci ministru al afacerilor externe, care, într-un comunicat de presă, a subliniat că steagul țării este „galben și albastru”: „Acesta este steagul după care trăim și murim. Nu vom ridica niciodată un alt steag”.

De-a lungul anilor, hotărârea Papei de a media pacea s-a lovit de atât de multe ziduri, încât Vaticanul a decis să se concentreze pe latura umanitară a discuțiilor. În 2023, Suveranul Pontif l-a însărcinat pe cardinalul Matteo Zuppi, arhiepiscop de Bologna, să intervină pe lângă ruși pentru a încerca să aducă înapoi copiii ucraineni răpiți de agresor în teritoriul ocupat și duși în Rusia. Datorită intermedierii Sfântului Scaun, 388 de copii s-ar fi întors în Ucraina.

Papa, care în cele din urmă nu a reușit niciodată să îl vadă sau să vorbească cu Putin, s-a întâlnit cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, de două ori între începutul războiului și moartea sa. În cele din urmă, el nu a vizitat niciodată Rusia sau Ucraina.