Panică în cartelul specialilor. Explicația boicotului din CCR

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Patru judecători nominalizați de PSD, din care doi cu trecut militar, au luat CCR ostatică. Într-o mișcare fără precedent și care a scandalizat opinia publică, cei patru au blocat la propriu funcționarea instituției. Rămași fără argumente în dezbaterea despre reforma pensiilor magistraților, au fugit din sala de ședințe. De ce au făcut-o? Sunt ei atât de atașați de pensiile magistraților? Sau de pensiile militare, a căror reformare a anunțat-o premierul Bolojan încă din iulie? Poate că e ceva mai mult: panica din sistem că cineva vrea să zguduie un stat capturat de „speciali”. Ca ziarist am mai văzut panica asta de două ori.

Cartelul specialilor nu e format doar din marii beneficiarii de pensii speciale – capii magistraturii, ai instituțiilor de forță. Din cartel fac parte și șefii unor instituții-cheie ori afaceriști corupți care au beneficiat de sentințe favorabile. Pe scurt, cartelul specialilor e format din toți cei care au transformat statul în propria afacere, propria moșie. Toți cei care pun interesul personal înaintea interesului public.

Acest organism informal se intersectează semnificativ cu o parte mare din PSD, cu o parte ceva mai mică din PNL (opoziția internă de acum) și cu AUR. Da, am explicat deja de ce capii Justiției au interese comune cu liderii așa-zisei mișcări suveraniste: vor doar prosperitatea adusă de apartenența la UE, dar nu acceptă și regulile. În această cheie puteți citi și reacțiile politice la reforma pensiilor speciale, la scandalul din justiție declanșat de documentarul Recorder și la comportamentul sabotorilor din CCR.

Acest cartel a simțit că a apărut, după multă vreme, un nou curent reformist. Și reacționează cum știe el: violent, abuziv, uneori ridicol. Vârful de lance al acestui curent reformist e premierul Ilie Bolojan, un personaj atipic și greu de controlat. Cu multe ezitări, și președintele Nicușor Dan dă semne că vrea să contribuie la zguduirea acestui status-quo convenabil cartelului. La susținere e și USR, deloc întâmplător sancționat deja de cartel cu un cartonaș galben la moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu.

Are putere reală acest curent reformist? Încă nu e consolidat, reformele promise de Bolojan nu s-au materializat nici pe jumătate. Nicușor Dan e departe de a-și impune oamenii în funcții-cheie la servicii și parchete. Și totuși ceva a mișcat. E o diferență mare între România la final de 2025 și România lui Iohannis, Ciucă și Ciolacu. Până și PSD, așa captiv baronilor cu case pe Lacul Como, a sprijinit câteva din reformele lui Bolojan.

Cartelul a simțit că e în pericol. Cartelul are memorie instituțională pentru că are captive instituții întregi. Ține minte șocurile produse de Emil Constantinescu și Traian Băsescu, chiar dacă au trecut decenii de atunci. Împinși de partenerii strategici sau de propria agendă (uneori profund coruptă, cum a fost cazul lui Băsescu cu protejata sa Elena Udrea), cei doi foști președinți au zgâlțâit statul capturat de rețelele de corupție. Au distrus mari afaceri și mari rețele de influență. Nimeni nu mai vrea o asemenea răsturnare de masă.

Vă puteți imagina panica apărută în Cartel când Ilie Bolojan a anunțat în iulie, într-un interviu pentru G4Media, că vrea un pachet pentru reforma pensiilor militare, după reforma pensiilor magistraților. Pentru speciali nu contează doar banii, ci și statutul. Le conferă putere. Orice atac la status-quo e un atac la propriile privilegii.

Această grupare a găsit o soluție de moment să blocheze la nesfârșit reforma pensiilor speciale ale magistraților: boicotul celor patru. Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc (ultimii doi au fost jandarmi, Licu are în plus și un doctorat la Academia SRI) au blocat deocamdată CCR. Actul lor e abuziv, dar arată și disperarea lipsei de soluții. Au pierdut majoritatea în CCR, o undă de șoc în sistem.

Va reacționa curentul reformist? Azi am văzut un prim pas: Raluca Turcan (PNL) a anunțat un proiect de modificare a legii CCR. Sigur că proiectele făcute la cald, ca reacție la un abuz, sunt deseori greșite și dau naștere altor abuzuri. Dar gestul politic e relevant.

Apoi, Ilie Bolojan are un instrument foarte puternic în mână: bugetul. Deja a amânat cu minimum o lună bugetul pe 2026, ceea ce înseamnă cheltuieli mai mici decât în acest an.

Cartelul trage de timp pentru că speră ca Bolojan să plece din funcția de premier. Pe scena politică se discută de aproape o lună despre un plan de debarcare a premierului: o moțiune de cenzură votată și de PSD pe motiv că Bolojan nu își respectă promisiunile făcute lui Sorin Grindeanu. Iar PSD ar urma să susțină un alt premier din PNL – poate chiar flexibilul Cătălin Predoiu, potrivit scenariului descris. Nu avem o confirmare a acestui plan, nu ne rămâne decât să așteptăm decizia lui Grindeanu de la viitoarea moțiune de cenzură.

Ce vedem în aceste zile e un semn al marii confruntări din 2026. Va fi o luptă surdă, mare parte din ea se va duce în culise. Și nu văd cum s-ar putea ajunge la un armistițiu. Una din părți va suferi o înfrângere dură.