Ordonanța de urgență pe justiție, cel mai probabil, nu a intrat încă în vigoare, deși a fost publicată în Monitorul Oficial: Actul normativ nu a fost înregistrat și la Parlament, așa cum prevede Constituția

Ordonanța de urgență de modificare a legilor justiției, adoptată marți de Guvern, nu a intrat încă în vigoare, potrivit informațiilor pe care G4Media.ro le are la dispoziție în acest moment. Deși a fost publicată în Monitorul Oficial, ordonanța nu a fost înregistrată și la Parlament pentru dezbatere în procedură de urgență.

Or, Constituția prevede expres îndeplinirea a două condiții cumulative pentru ca o ordonanță de urgență să intre în vigoare: publicarea în Monitorul Oficial și trimiterea la Parlament pentru dezbatere în procedură de urgență. Potrivit articolului 115, alin. 5 din legea fundamentală,

• (5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1).

Ordonanța de urgență de modificare a legilor justiției, adoptată marți de Guvern la propunerea lui Tudorel Toader, a fost publicată miercuri noaptea, în jurul orei 22:00 în Monitorul oficial, numărul 137.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

În aceeași zi, miercuri, 20 februarie, o altă ordonanță de urgență adoptată în ședința de marți a Guvernului – cea privind regulamentul de desemnare de către România a unui procuror pentru Parchetul european – a fost înregistrată la Senat.

Secretarul general al Guvernului, Toni Greblă, nu a putut fi contactat pentru a explica dacă a trimis ordonanța de urgență la Parlament sau, dacă nu a trimis-o, care este motivul întârzierii.

În urma reacțiilor masive de dezaprobare a modificărilor aduse legilor justiției, mai ales din partea judecătorilor și procurorilor care au anunțat că își vor sista activitatea, premierul Viorica Dăncilă a anunțat că îi invită pe reprezentanții CSM și ai asociațiilor de magistrați la discuții.

”Având în vedere opiniile exprimate în spațiul public de diferite asociații profesionale din mediul juridic, premierul Viorica Dăncilă invită luni, 25 februarie 2019, ora 15.30 la Palatul Victoria câte un reprezentant al asociațiilor de magistrați, precum și reprezentanți ai CSM, pentru discuții pe marginea legislației în domeniul justiției. Totodată, premierul Viorica Dăncilă asigură asociațiile de magistrați că există întreaga disponibilitate a Guvernului pentru a sprijini toate instituțiile din sistemul judiciar în înfăptuirea unui act de justiție corect, cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor”, se arată în comunicatul Guvernului.

Cele mai contestate prevederi ale ordonanței de urgență:  

• Secția specială de investigare a magistraților primește puteri sporite: va putea de acum înainte să retragă o cale de atac formulată de o altă unitate de parchet împotriva unei sentințe date de o instanță inferioară;
• pentru numirea în funcție a procurorilor de rang înalt (Parchetul general, DNA, DIICOT) avizul trebuie dat de plenul CSM (în prezent dominat de o grupare pro-PSD), nu de secția pentru procurori, așa cum prevede în prezent legea;
• blocarea interimatelor la șefia principalelor parchete (Parchetul general, DNA, DIICOT);
• posibilitatea ca la șefia marilor parchete să poată fi propuși și judecători care au fost procurori  (cum este Alina Ghica, vicepreședintele Curții de apel București, cea care a anulat completele de 5 judecători de la Înalta Curte și o parte din prejudiciul din dosarul Tel Drum);
• Secția specială de investigare a infracțiunilor săvârșite de magistrați ar urma să devină o instituție autonomă, ruptă total de Parchetul General (detalii aici și aici).

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea